HomeEditorial4 motive pentru care oamenii resping știința

4 motive pentru care oamenii resping știința

Neîncrederea în știință este o problemă îngrijorătoare. Iar astăzi, poate conduce chiar la moartea semenilor noștri; cel mai elocvent exemplu în acest sens este neîncrederea în vaccinuri, manifestată în cadrul contextului epidemiologic.

Cercetări recente arată că o mare parte din dezinformarea cu care ne confruntăm este intenționată și organizată, că minciunile par să se răspândească mai repede în mediul online și sunt adesea mai credibile decât adevărul.

Psihologul Aviva Philipp-Muller de la Universitatea Simon Fraser din Canada, împreună cu colegii săi au făcut cercetări despre persuasiune și comunicare, schițând o imagine de ansamblu actualizată și coerentă asupra modului de abordare a acestei probleme.

Au descoperit 4 principale motive pentru care oamenii sunt neîncrezători în știință și au venit cu o serie de recomandări, pentru cei ce activează în domeniul cercetării.

  1. Oamenii nu au încredere în sursa de informații.

Lipsa de încredere în sursa de informații este unul dintre motivele cheie pentru care oamenii nu acceptă și nu sunt deschiși către informațiile științifice. Iar dezbaterile teoretice care au loc în domeniul public pot, de asemenea, să-i deruteze pe cei care nu sunt familiarizați cu procesul științific.

Pentru a combate aceste probleme de încredere, psihologii sugerează evidențierea naturii comunitare a științei și accentuarea obiectivelor mai largi, prosociale, ale cercetării.

  1. Informațiile nu sunt prezentate în stilul de învățare potrivit fiecărei persoane.

Există o nepotrivire în modul în care sunt prezentate informațiile de către emițător și stilul de învățare cel mai potrivit pentru receptor. Astfel, unii dintre noi preferă informațiile concrete în locul celor abstracte, unii dintre noi integrează  cel mai repede noutatea atunci când ascultă o înregistrare (stimuli auditivi), alții când citesc un articol (stimuli vizuali),iar alții când se uită la un documentar (stimuli vizuali și auditivi).

Psihologii recomandă, de asemenea, utilizarea unora dintre acele tactici care sunt folosite în industria tehnologiei și a publicității. Mai exact, cercetătorii ar trebui să folosească metadatele pentru a viza mai bine mesajele pe care le oferă, în funcție de profilurile oamenilor, și, mai precis, în funcție de obiceiurile personale din mediul online.

  1. Informațiile contravin convingerilor personale.

Conflictele interne create de informațiile care ne pun sub semnul întrebării convingerile sociale sau personale, cum ar fi morala și religia, duc la erori logice și cognitive, ca de exemplu disonanța cognitivă.

“Informațiile științifice pot fi dificil de acceptat, iar mulți indivizi mai degrabă resping dovezile, decât să accepte informații care sugerează că ei ar fi putut greși. Această înclinație este pe deplin de înțeles, iar oamenii de știință ar trebui să fie pregătiți să empatizeze,” a spus echipa de psihologi în lucrarea publicată.

O strategie cheie pentru a contracara acest lucru presupune înțelegerea punctului de vedere al celeilalte persoane. Pentru că atunci când sunt atacați, oamenii își ridică un zid de apărare. La fel se întâmplă și în cazul în care tu, ca om de știință, ești atât de diferit de ei, și, prin urmare, nu poți fi credibil. În acest context, sugestia este să găsiți niște perspective pe care le aveți în comun și să porniți discuția din acel loc.

Și, extrem de important, este să utilizezi experiențele personale care se pot relata, pentru a fi mai aproape de publicul tău.

  1. Loialitatea tribală.

Modul în care gândirea noastră este conectată ca specie socială ne face foarte vulnerabili la ai crede uneori orbește pe cei cu care ne identificăm ca parte a propriului nostru grup cultural – acest fenomen se numește cunoaștere culturală.

„Lucrările privind cunoașterea culturală au evidențiat modul în care oamenii denaturează descoperirile științifice pentru a se potrivi cu valorile care contează pentru identitățile lor culturale”, a scris Philipp-Muller.

Iar polarizarea politică și rețelele sociale nu fac decât să sporească acest lucru. De exemplu, în Statele Unite, conservatorii au mai multe șanse să creadă oamenii de știință care apar pe postul TV Fox News, iar liberalii au mai multe șanse să aibă încredere în cei de pe CNN.

Pentru a combate acest lucru, trebuie să se găsească un teren comun, să se creeze informații care să fie încadrate pentru un anumit public țintă, dar și să se aibă în vedere colaborări cu comunități care au opinii mai puțin științifice.

Nu în ultimul rând, oricât de mult ne mândrim că suntem ființe logice, în realitate, noi, oamenii, suntem animale cu minți dezordonate care sunt  guvernate de alianțe sociale, emoții, instincte și logică. Cei care sunt implicați în știință, fie ca susținători, fie ca practicieni, trebuie să înțeleagă și să țină cont de acest lucru.

Articol de Cristina Zarioiu

 

ARTICOLE RECOMANDATE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Articole populare

Comentarii recente