Autismul, sau tulburarea spectrului autismului (ASD), este un grup de tulburări complexe de neurodezvoltare caracterizate prin tulburări în interacțiunea socială, vorbire și comportament.
În ultimii ani au fost efectuate cercetări promițătoare pentru a înțelege mai bine autismul, inclusiv cauzele sale potențiale sau dezvoltarea de noi tratamente și intervenții.
Vom trece în revistă cele mai interesante cinci cercetări legate de autism publicate în ultimii câțiva ani.
Activarea imună și TSA (2021)
Cercetătorii de la Columbia University Mailman School of Public Health și de la Institutul Național de Sănătate Publică din Norvegia au efectuat o cercetare extinsă, constatând că semnele moleculare ale inflamației în timpul sarcinii sunt legate de riscul de autism.
Chantal Rainford de la Nevada Autism Center – centru de terapie ABA din Las Vegas – observă că aceste descoperiri ne pot ajuta s-ă ȋntelegem mai bine modalitățile în care creierul s-ar putea să nu se dezvolte în mod obișnuit, adăugându-se la numărul tot mai mare de dovezi că expunerea prenatală la procesele inflamatorii crește riscul de TSA.
Aceste noi dovezi ar putea duce la un test care ar putea fi folosit pentru a verifica ASD la naștere.
Stresul oxidativ și TSA (2019)
Cercetătorii au descoperit că TSA poate fi cauzată de stresul oxidativ, acumularea de radicali liberi care pot deteriora celulele care sunt crescute la copiii cu TSA.
Dovezile au identificat variații genetice specifice ale genelor legate de metabolismul unui compus de glutation și ale genelor implicate în stresul oxidativ și detoxifiere.
Factorii de mediu, cum ar fi expunerea la metale grele, infecții, anumite medicamente și toxine precum fumul de țigară și pesticidele pot juca, de asemenea, un rol.
Prevenirea daunelor suplimentare și îmbunătățirea rezultatelor pentru persoanele cu TSA poate depinde de identificarea și corectarea acestor discrepanțe cât mai curând posibil prin diagnostic și terapie.
Microbiomul intestinal și ASD (2021)
Mulți oameni sunt interesați de modul în care microbiomul intestinal ar putea fi legat de tulburarea spectrului autist (ASD).
În Australia, cercetătorii au finalizat un studiu de metagenomică a scaunului care a implicat persoane cu autism. Cercetătorii nu au găsit nici o legătură directă între a avea TSA și a avea un microbiom intestinal sănătos.
Cu toate acestea, datele au susținut un model în care interese limitate legate de ASD sunt legate de o dietă mai puțin diversă, ceea ce duce, la rândul său, la o diversitate microbiană mai mică și la o mișcare intestinală mai relaxată.
Spre deosebire de diagnosticul ASD, setul de date a fost suficient de puternic pentru a găsi legături între microbiom și lucruri precum vârsta, dieta și consistența scaunului. În general, diferențele în microbiomul persoanelor cu TSA pot fi cauzate de preferințele alimentare legate de trăsăturile de diagnostic.
Cei asociați cu această cercetare avertizează împotriva afirmațiilor conform cărora dezechilibrele microbiomului sunt cauza principală a autismului.
Învățare automată și detectarea ASD (2020)
Oamenii de știință folosesc învățarea automată pentru a îmbunătăți viteza și precizia diagnosticării tulburărilor din spectrul autist.
Nu numai că trăsăturile autismului pot fi identificate prin utilizarea unei noi tehnici numite „Reguli-Învățare automată”, dar tehnologia oferă și baze de cunoștințe pe care profesioniștii le pot utiliza pentru a înțelege mai pe deplin raționamentul din spatele clasificării.
Abordările de învățare automată au potențialul de a îmbunătăți semnificativ sensibilitatea, specificitatea, acuratețea și eficiența în descoperirea diagnosticului. Rezultatele acestei cercetări au făcut explicit potențialul metodelor de învățare automată pentru identificarea ASD, în special la adulți.
Seturile de reguli ale modelului vor informa dezvoltarea și implementarea unui viitor instrument de screening pentru autism la sugari, copii și adolescenți.
Diferențele masculine și feminine și teoria minții (2021)
O investigație recentă sugerează că femeile cu autism pot fi mai pricepute la „camuflarea” simptomelor autismului decât omologii lor de sex masculin.
Reciprocitatea socială a fost comparabilă între femeile autiste și femeile neurotipice, dar mai mică la bărbații cu autism în comparație cu bărbații neurotipici într-un studiu pe 84 de copii și adolescenți cu și fără diagnostic de autism.
Acest lucru indică faptul că femeile cu autism își pot ascunde mai bine dizabilitatea, ceea ce poate întârzia accesul la sprijinul necesar.
Aceste studii demne de remarcat deschid noi posibilități pentru a avansa înțelegerea noastră despre autism și complexitățile sale pentru a dezvolta tratamente mai eficiente.
Articol de Răzvan Lupu
