Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Oslo evidențiază posibilitatea de a folosi medicamente anti-diareice ca modalitate de a trata din simptomele prezente în tulburarea din spectrul autismului.
În prezent, nu există tratamente eficiente pentru simptomele de bază ale tulburării din spectrul autist (ASD), cum ar fi dificultățile de socializare și comunicare. Acest nou studiu folosește o rețea de interacțiune a proteinelor pentru a identifica dacă medicamentele existente ar putea oferi o nouă abordare de tratament. Cercetătorii au descoperit că un medicament comun anti-diareic poate avea potențial în tratarea dificultăților sociale asociate cu ASD.
Pentru a explora potențiale noi tratamente pentru ASD, cercetătorii au folosit un tip de modelare computerizată care simulează interacțiuni complexe cu proteine. A fost construită o rețea de modelare a proteinelor asociate cu ASD și apoi a fost modelată influența medicamentelor preexistente asupra acelei rețele, rezultatele indicând mai multe molecule care ar putea contracara procesele care stau la baza ASD.
Unele dintre moleculele care au fost semnalate de modelare au fost identificate anterior relevante în dezvoltarea ASD. De exemplu, hormonul sexual feminin, progesteronul și omologul progesteron sintetic, drospirenona, au fost sugerate ca fiind relevante în ASD, iar cercetătorii au indicat cercetările anterioare care sugerează că progesteronul a fost asociat pozitiv cu performanța cognitivă la subiecții sănătoși.
Cu toate acestea, cea mai semnificativă constatare a studiului a fost descoperirea unui medicament comun anti-diareic care poate juca un rol ca tratament pentru simptomele ASD. Denumit loperamidă, acest medicament fără prescripție medicală a fost utilizat pe scară largă în siguranță de aproape 50 de ani.
Mecanismul de acțiune al loperamidei oferă indicii interesante despre potențialele terapii viitoare pentru TSA. Medicamentul este în esență un opiaceu, care vizează proteinele receptorilor μ-opioizi. Dar, deoarece loperamida nu poate traversa bariera hemato-encefalică, funcționează doar asupra activității receptorilor μ-opioizi din intestin.
În studiul, publicat în Frontiers in Pharmacology, cercetătorii au remarcat că experimentele anterioare de reproducere a șoarecilor cu deficit de receptor μ-opioid au dus la animalele să prezinte deficite comportamentale care seamănă cu ASD. Deci, este plauzibil ca țintirea acestui mecanism ar putea fi o modalitate de a trata simptomele ASD.
„Identificarea loperamidei ca un candidat la reutilizarea medicamentelor pentru ASD este în concordanță cu potențialul său de a modula comportamentul social în TSA”, notează cercetătorii în studiu. „În plus, poate avea efecte gastrointestinale favorabile la persoanele cu TSA, deoarece simptomele gastrointestinale sunt frecvente în TSA.”
Articol de Izabela Constantin