Un studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Virginia Commonwealth își propune să analizeze mai mulți markeri biologici în cazul femeilor cu depresie postnatală, pentru a vedea care sunt diferențele între femeile care au dezvoltat această afecțiune după naștere și cele care nu au avut aceste probleme.
Nașterea unui copil poate declanșa un amestec de emoții puternice, de la entuziasm și bucurie la frică și anxietate. Multe dintre proaspetele mămici se pot confrunta cu „baby blues” (tristeți legate de copii) după naștere, care includ adesea schimbări de dispoziție, stare de tristețe și plâns, anxietate și dificultăți în a dormi. Aceste stări încep de obicei în primele două până la trei zile după naștere și pot dura până la două săptămâni. Există bineînțeles și forme mai severe ale acestor stări, care durează mai mult și se numesc depresii postnatale.
Depresia postnatală nu este un defect de caracter sau o slăbiciune, ci uneori poate fi pur și simplu o complicație a nașterii, pe care oamenii de știință au ales să o cerceteze în studiul lor. Pentru a înțelege mai bine mecanismele biologice ale acestei afecțiuni, autorii au analizat probe de sânge de la 1.500 de femei, dintre care 482 aveau depresie postnatală. De asemenea, aceștia au studiat ARN-ul și ADN-ul acestor femei, doi factori care nu au fost luați niciodată în considerare în studiile anterioare.
Aceștia au descoperit că numărul de celule B au prezentat diferențe semnificative la femeile cu depresie postnatală. Celulele B sunt o parte importantă a sistemului imunitar. Ele sunt activate atunci când receptorul lor recunoaște un antigen și se leagă de acesta. Celulele B activate produc apoi anticorpi și, de asemenea, secretă factori pro și antiinflamatori.
În cazul femeilor care suferă de această afecțiune, cercetătorii au descoperit mii de transcrieri individuale ale celulelor B care erau diferite de cele provenite de la femeile fără depresie postnatală, reglementate parțial de variante genetice și metilarea ADN-ului. Pentru a confirma aceste constatări, aceștia au efectuat o analiză a căii, care a implicat activarea modificată a celulelor B și rezistența la insulină.
„Există o interacțiune foarte delicată a sistemului imunitar în timpul sarcinii”, spune geneticianul Jerry Guintivano, de la Universitatea din Carolina de Nord. „Trebuie să prevină infecția de la o răceală și, de asemenea, trebuie să se ajusteze, astfel încât să nu recunoască fătul ca pe un corp străin și să-l atace. Apoi, în perioada postnatală, toți acești hormoni și aceste căi se resetează pentru a reveni ca înainte de sarcină. Acesta este cel mai mare studiu de acest tip, dar încă nu știm de ce se schimbă celulele B”.
Având un eșantion atât de generos, studiul oferă o viziune mult mai clară asupra tuturor aspectelor ce ar trebui luate în considerare atunci când se analizează consecințele depresiei postnatale. De asemenea, sunt oferite și câteva indicii cu privire la modul în care sistemul imunitar se schimbă și cum poate acesta fi ajutat.
Guintivano spune că următorul lor pas este să efectueze un studiu longitudinal care urmărește femeile pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a vedea cum se schimbă celulele B în timpul sarcinii și în perioada de după naștere.
Articol de Izabela Constantin
