Iluminarea camerei în timpul somnului, fie ea și moderată, poate fi dăunătoare sănătății inimii și poate crește rezistența la insulină în dimineața următoare, arată un nou studiu Northwestern Medicine.
Este deja binecunoscut faptul că expunerea la lumină pe timpul zilei crește frecvența cardiacă prin activarea sistemului nervos simpatic, care pune inima în viteză mare și mărește vigilența pentru a ne ține în alertă. Oamenii au nevoie de expunere la lumina soarelui în timpul zilei și de întuneric noaptea, pentru a menține ritmurile circadiene ale corpului funcționând în mod optim. Aceste ritmuri, care sunt ca ceasurile interne de 24 de ore, ajută la reglarea proceselor din întreg organismul – inclusiv somnul, metabolismul și eliberarea hormonilor.
În prezent însă, suntem expuși la tot felul de surse de lumină artificială pe timpul nopții, iar cercetările au arătat că expunerea la lumina albastră a dispozitivelor electronice poate fi dăunătoare, deoarece suprimă eliberarea de către organism a melatoninei, hormonul somnului, făcându-ne să ne simțim mai alerți atunci când ar trebui să ne relaxăm.
Frecvența cardiacă scade de obicei pe timpul nopții, încetinindu-se pe măsură ce creierul este ocupat cu repararea corpului. O frecvență cardiacă crescută pe timp de noapte s-a dovedit a fi un factor de risc pentru viitoare boli de inimă și moarte timpurie.
Autorii studiului au descoperit că rezistența la insulină a apărut în dimineața după ce oamenii dormeau într-o cameră iluminată. Rezistența la insulină apare atunci când celulele din mușchi, grăsimi și ficat nu răspund bine la insulină și nu pot folosi glucoza din sânge pentru energie. Pentru a compensa, pancreasul produce mai multă insulină. În timp, rezistența la insulină poate duce la diabet de tip 2.
Echipa de cercetători de la Facultatea de Medicină Feinberg de la Universitatea Northwestern a condus un studiu în care au fost implicați 20 de oameni sănătoși în vârstă de 20 de ani pe care i-au făcut să petreacă două nopți într-un laborator. Prima noapte a fost petrecută în întuneric total. Toți participanții au fost conectați la dispozitive care monitorizează o serie de markeri pentru măsurarea calității somnului. Pentru ca datele să poată fi adunate cu o interferență minimă, ei au dormit cu un IV cu tuburi lungi care șerpuiesc prin cameră printr-o gaură spre partea de laborator în care se aflau cercetătorii. Sângele a fost extras fără ca participanții să fie atinși în timpul somnului.
O parte dintre persoanele înrolate în studiu a repetat experiența la același nivel de lumină în a doua noapte în laborator, în timp ce restul de participanți au dormit cu o lumină slabă deasupra capului, cu o strălucire aproximativ echivalentă unei zile în care cerul este acoperit de nori întunecați.
Literatura de specialitate spune că aproximativ 5% până la 10% din lumina din mediul înconjurător ar ajunge să depășească pleoapele în timpul somnului. Chiar și acea cantitate mică de lumină a creat un deficit de undă lentă și de odihnă în REM (rapid eye movement), etapa de somn în care are loc cea mai mare reînnoire celulară. Mai mult de atât, frecvența cardiacă a fost mai mare, rezistența la insulină a crescut, iar sistemul nervos simpatic, alături de cel parasimpatic au fost dezechilibrate, ceea ce a fost legat de o tensiune arterială mai mare în cazul persoanelor sănătoase. Cu toate acestea, lumina nu a fost suficient de strălucitoare pentru a scădea nivelul de melatonină din organism, au declarat cercetătorii.
Deși efectele nu au fost dramatice, somnul în condiții de lumină, repetat noapte de noapte, ar putea afecta în cele din urmă sănătatea unei persoane, a spus cercetătorul principal Dr. Phyllis Zee.
„Rezultatele acestui studiu demonstrează că doar o singură noapte de expunere la iluminarea moderată a camerei în timpul somnului poate afecta glicemia și reglarea cardiovasculară, care sunt factori de risc pentru boli de inimă, diabet și sindrom metabolic”, declară Dr. Phyllis Zee. „Este important ca oamenii să evite sau să minimizeze expunerea la lumină în timpul somnului.”
Așadar, în urma descoperirilor aduse de acest studiu, înțelegem că draperiile nu sunt un avantaj doar atunci când ne gândim la intimitate, ci chiar și atunci când luăm în considerare sănătatea noastră. O altă soluție ar putea fi o mască pentru somn.
Articol de Izabela Constantin
