Cercetătorii în neuroștiință de la Universitatea din Geneva (UNIGE) și Spitalele Universitare din Geneva (HUG)au dezvoltat o metodă care transformă permanent coșmarurile în vise pozitive.
Puterile muzicii sunt nelimitate. Dincolo de bucuria pe care o stârnește ascultătorilor săi, poate avea și efecte terapeutice. În acest caz, este vorba doar de un sunet – un acord major de pian – care este folosit pentru a vindeca oamenii care suferă de coșmaruri recurente. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de cercetătorii în neuroștiință de la Universitatea din Geneva (UNIGE) și Spitalele Universitare din Geneva (HUG).
Metoda pe care au dezvoltat-o crește eficacitatea terapiei de repetiție a imaginilor (IRT – Imagery Rehearsal Therapy), deja folosită frecvent. Obiectivul este tratarea coșmarurilor patologice, adevărate terori nocturne recurente. Acestea diferă de coșmarurile legate de traume și sunt, de asemenea, diferite de simplele vise urâte, care au o anumită utilitate în reglarea emoțiilor.
Modifică scenariul din vis
Există oameni care au în mod regulat aceleași coșmaruri, ceea ce are un impact asupra sănătății lor. După ce au somnul tulburat, ei experimentează oboseală, anxietate, un moral scăzut, un motiv din ce în ce mai frecvent de consultație medicală.
Pentru a remedia acest lucru, terapia IRT este foarte eficientă. Aceasta constă în modificarea „scenariului” coșmarului pentru a-i da o turnură pozitivă. Pentru a face acest lucru, pacientul își imaginează un rezultat alternativ la visul său, pe care îl repetă în fiecare zi timp de cinci minute înainte de a merge la culcare. În timp, acest lucru generează o „memorie” care îi vine automat în minte peste noapte. După două săptămâni de practică, coșmarurile devin mai rare.
Problema este că unii oameni nu sunt receptivi la această terapie. Iar oamenii de știință din Geneva au avut ideea de a îmbunătăți rezultatele IRT prin cuplarea acestei metode cu cea a reactivării țintite a memoriei (TMR – Targeted Memory Reactivation). Spus mai simplu, este asociat un stimul senzorial cu un scenariu de vis pozitiv.
În cazul de față, acest stimul este un sunet de pian, care este redat la fiecare zece secunde în timp ce pacientul se gândește la versiunea alternativă a coșmarului său. „Ar putea fi și un miros sau un gust, dar este mai ușor să folosești un sunet”, a explicat Sophie Schwartz, profesor de neuroștiință la Facultatea de Medicină UNIGE.
Pe timpul nopții, pacientul poartă o bentiță care conține electrozi care măsoară activitatea creierului. Când sosește faza de somn REM, în care apar visele, bentița difuzează la fiecare zece secunde sunetul în cauză, ceea ce ajută la reactivarea „memoriei” pozitive cu care este asociată.
Rezultatele studiului
Pentru a verifica eficacitatea metodei lor, echipa a reunit 36 de pacienți care sufereau de coșmaruri. În fiecare seară, timp de două săptămâni, un grup a practicat terapia clasică IRT, în timp ce celălalt a fost supus suplimentar la sunetul de pian asociat. Frecvența coșmarurilor a scăzut în ambele grupuri, dar mai mult în a-l doilea, unde au crescut și visele pozitive. Astfel, la începutul studiului, grupul de control a avut, în medie, 2,58 coșmaruri pe săptămână, iar grupul TMR a avut o medie de 2,94 coșmaruri pe săptămână. Până la sfârșitul studiului, grupul de control a scăzut la 1,02 coșmaruri săptămânale, în timp ce grupul TMR a scăzut la 0,19. Și mai promițător, grupul TMR a raportat o creștere a viselor fericite.
Iar aceste efecte par să persiste chiar și după oprirea terapiei. Trei luni mai târziu, pacienții care au folosit stimulul sonor au continuat să aibă mai puține coșmaruri decât ceilalți.
“Am observat o scădere rapidă a coșmarurilor, iar visele deveneau mai pozitive din punct de vedere emoțional. Pentru noi, cercetătorii și clinicienii, aceste constatări sunt foarte promițătoare atât pentru studiul procesării emoționale în timpul somnului, cât și pentru dezvoltarea de noi terapii”, au spus cercetătorii.
Următorul pas va fi testarea metodei pe coșmaruri legate de stresul post-traumatic. Acest studiu deschide, de asemenea, perspective pentru tratamentul altor tulburări, cum ar fi insomnia.
Cercetarea echipei a fost publicată în Current Biology.
Articol de Cristina Zarioiu
