Gamerii pot experimenta un fel de conexiune, creierele lor mișcându-se în feluri asemănătoare în mod inconștient în timp ce joacă jocuri video. Oamenii de știință de la Universitatea din Helsinki au descoperit că creierul a două persoane care joacă un joc online împreună s-a sincronizat, în ciuda faptului că jucătorii se aflau în două camere diferite.
Jocurile online și alte tipuri de interacțiuni sociale online au devenit din ce în ce mai populare în timpul pandemiei, iar creșterea numărului de persoane care muncesc de la la distanță și a investițiilor în tehnologia socială vor continua probabil această tendință.
În cadrul studiului, creierul participanților se activa într-un mod similar cu modul în care s-ar fi întâmplat în timpul interacțiunii față în față, iar „sincronizarea neuronală dintre creiere a fost legată de empatie și cooperare” în astfel de situații.
Oamenii de știință au ajuns la aceste concluzii în urma unei investigații care a analizat sincronizarea undelor cerebrale între perechi de jucători în timp ce jucau împreună un joc de mașini de curse. Este important de reținut că cei doi participanți s-au aflat fizic în camere separate izolate fonic.
Pe lângă faptul că aceștia au descoperit că sincronizarea creierului are loc în timpul jocurilor online cooperative, aceștia au notat și că există o sincronizare crescută în benzile de frecvență alfa și gama, lucru care duce direct la performanțe mai bune ale jocului. Cercetătorii adaugă că relația dintre performanță și sincronizarea gama a fost vizibilă în mod continuu în timp.
„Am reușit să arătăm că sincronizarea fazelor inter-creierului poate avea loc fără prezența celeilalte persoane. Acest lucru deschide posibilitatea de a investiga rolul acestui mecanism al creierului social în interacțiunea online”, spune cercetătorul dr. Valteri Wikstrom într-o declarație a universității.
Perioadele tot mai lungi petrecute în fața ecranului au devenit un aspect inevitabil al vieții moderne, mai ales în timpul pandemiei. Ratele crescute de telecommuting și popularitatea în creștere a rețelelor sociale și a jocurilor video online sunt doar două exemple. Drept urmare, mulți profesori, parlamentari și părinți se tem că, deși tehnologia este convenabilă, nu înlocuiește interacțiunile reale față în față. În lumina acestor rezultate, autorii studiului consideră însă că interacțiunile sociale online pot fi benefice dacă sunt dezvoltate și implementate corespunzător.
„Dacă putem construi experiențe digitale interactive care activează mecanisme fundamentale de empatie, acestea pot duce la relații sociale mai bune, bunăstare și productivitate online”, spune managerul de proiect Katri Saarikivi.
Articol de Izabela Constantin
