Printre lista de probleme de sănătate pe care COVID le-a provocat în rândul populației, una dintre cele mai neobișnuite este creșterea numărului fetelor care se confruntă cu ceea ce este cunoscut sub numele de pubertate precoce idiopatică (debut anormal de timpuriu al pubertății).
Când numărul fetelor care au raportat o formă idiopatică de pubertate precoce în Turcia a crescut de la 25, în aprilie 2019, la 58, în martie 2020, inițial s-a crezut că există o potențială legătură între virus și un declanșator al adolescenței timpurii. Însă, un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea Gazi și Spitalul Ankara din Turcia demonstrează că s-ar putea să nu aibă deloc legătură cu infecția și că în schimb, are legătură cu orele în șir petrecute în fața dispozitivelor inteligente și expunerea la lumina albastră emisă de acestea.
În cadrul experimentului realizat, cercetătorii au expus 18 femele de șobolani imaturi la un spectru de lumină emisă predominant de ecranele noastre cu LED-uri pentru perioade relativ scurte sau lungi, în fiecare zi. Au descoperit că femelele care au fost expuse la lumină albastră pentru perioade mai lungi au arătat semnele de maturitate mai devreme decât restul.
Femelele de șobolan expuse zilnic și prelungit la lumina albastră, au avut atât niveluri mai scăzute de melatonină, cât și niveluri mai ridicate ale semnalelor chimice de reproducere, estradiol și hormonul luteinizant.
„Am descoperit că expunerea la lumină albastră, suficientă pentru a modifica nivelurile de melatonină, este, de asemenea, capabilă să modifice nivelul hormonilor reproductivi și să provoace debutul mai devreme al pubertății în modelul nostru de șobolani. În plus, cu cât expunerea este mai lungă, cu atât debutul are loc mai devreme”, a spus endocrinologul și autorul principal al studiului, Aylin Kilinç Uğurlu, de la Universitatea Gazi.
În ceea ce ne privește, evoluția omenirii ne-a modelat corpurile pentru a interpreta nuanța albastră a luminii zilei ca fiind cea mai bună perioadă de trezire, iar strălucirea mai puțin vibrantă a zorilor, amurgului și a serii, ca fiind ideală pentru odihnă.
Această relație ar putea fi atât de profund legată de funcționalitatea noastră, încât orice perturbare serioasă a tiparului ar putea afecta sănătatea noastră, cel mai probabil prin perturbarea fluxului hormonului numit melatonină.
Deși este în general văzută ca substanța chimică care ne ajută să adormim seara, inhibarea melatoninei într-un moment crucial al dezvoltării noastre ar putea, de asemenea, să-i spună organismului că este timpul pentru creșterea hormonilor care pregătesc organismul pentru pubertate.
Folosind șobolanii ca subiect de testare, echipa de cercetători a demonstrat că această ipoteză ar putea avea multe avantaje.
„Deoarece acesta este un studiu pe șobolani, nu putem fi siguri că aceste constatări vor fi replicate la copii, dar aceste date sugerează că expunerea la lumină albastră ar putea fi considerată un factor de risc pentru debutul mai devreme al pubertății”, a spus Uğurlu.
Această cercetare a fost prezentată la cea de-a 60-a reuniune anuală a Societății Europene pentru Endocrinologie Pediatrică.
Articol de Cristina Zarioiu
