Un nou studiu arată că diabetu de tip 2 accelerează procesul normal de îmbătrânire a creierului și că pe termen lung această afecțiune influențează creșterea neurodegenerării.
Cercetătorii au colectat date de la Biobank din Marea Britanie care proveneau de la aproape 20 000 de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 80 de ani, fie sănătoase, fie diagnosticate cu diabet de tip 2. Datele au inclus măsurători ale funcției creierului și detalii ale scanării creierului.
Studiul a constatat că creierul persoanelor cu diabet de tip 2 îmbătrânește cu 26% mai repede decât al celor care nu suferă de această boală. Cercetătorii au observat că scanările creierului persoanelor cu diabet au arătat o scădere a materiei cenușii, în special în regiunea striatumului ventral, care este responsabilă pentru învățare, luarea deciziilor, comportamentul direcționat către obiective și controlul cognitiv.
„Descoperirile noastre sugerează că diabetul de tip 2 și progresia acestuia pot fi asociate cu îmbătrânirea accelerată a creierului, potențial din cauza disponibilității compromise a energiei, care provoacă modificări semnificative ale structurii și funcției creierului”, a declarat autoarea Lilianne Mujica-Parodi într-o declarație de presă.
De asemenea, cercetarea arată că declinul funcției cerebrale asociate diabetului de tip 2 se suprapune cu declinul creierului care vine odată cu îmbătrânirea normală. Mai mult, descoperirile arată că până când oamenii sunt diagnosticați cu boala, creierul lor este deja afectat.
„În momentul în care diabetul este diagnosticat oficial, este posibil ca această afectare să fi apărut deja. Dar imagistica creierului ar putea oferi o măsură clinic valoroasă pentru identificarea și monitorizarea acestor efecte neurocognitive asociate diabetului. Rezultatele noastre subliniază necesitatea cercetării biomarkerilor bazați pe creier pentru diabetul de tip 2 și a strategiilor de tratament care vizează în mod specific efectele neurocognitive ale acestuia”, explică Mujica-Parodi.
Cercetătorii nu au observat nicio diferență în ceea ce privește efectele neurocognitive între persoanele care sufereau de diabet de tip 2 care luat metformină și cei care nu erau tratați cu medicamente, așa cum a remarcat dr. Griffin: „Este interesant că tratamentul cu metformină (care este evaluată în studiile clinice pentru declinul cognitiv) nu îmbunătățește simptomele neurocognitive asociate cu diabetul de tip 2”.
Concluziile studiului subliniază necesitatea unor strategii mai bune de diagnostic și tratament care să vizeze efectele cognitive ale bolii. „ Acest lucru sugerează că va fi nevoie de tipul potrivit de tratament pentru a preveni aceste modificări neurocognitive care apar din cauza modificărilor în utilizarea zahărului.”
Articol de Izabela Constantin
