Un studiu publicat recent în JAMA Network Open a constatat că expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de poluare a aerului crește riscul depresiei în rândul persoanelor în vârstă. Celălalt studiu, publicat recent în JAMA Psychiatry a constatat că expunerea pe termen lung, chiar și la niveluri scăzute de poluanți conduce la o incidență crescută a depresiei și a anxietății.
Poluarea aerului și sănătatea mintală
Poluarea cu particule se referă la amestecul de picături solide și lichide care plutesc în aer, care pot fi sub formă de murdărie, praf, funingine sau fum, potrivit Agenției pentru Protecția Mediului din SUA. Cele mai fine particule, denumite PM2,5, nu au o dimensiune mai mare de 2,5 micrometri – de unde și capacitatea lor de a-și găsi drumul în plămâni, chiar și în sânge.
Acestea provin în principal din centralele pe cărbune și gaze naturale, din arderea combustibilului în motoarele termice ale mașinilor (traficul rutier), dar și din agricultură, drumuri neasfaltate, construcție de șantiere sau incendii forestiere.
Efectele biologice ale particulelor fine sunt deja documentate pe scară largă în literatura științifică – iritația și inflamația pe care le provoacă pot duce în special la probleme respiratorii, astm, cancer, accidente cerebrovasculare (ACV), precum și atacuri de cord.
Un efect al poluării asupra sistemului nervos?
Noile studii se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care susțin că poluarea aerului afectează și sănătatea mintală. Publicații științifice au arătat că expunerea la poluarea aerului poate afecta sistemul nervos central (creierul și măduva spinării), provocând inflamații și dăunând celulelor nervoase. Mai exact, poluarea poate determina organismul să elibereze substanțe nocive, care sunt capabile să deterioreze bariera hemato-encefalică – adică structura care împiedică trecerea substanțelor potențial toxice din sânge în creier.
Pentru studiul efectelor poluării aerului asupra americanilor în vârstă, cercetătorii de la Harvard și de la Universitatea Emory au examinat datele a aproape nouă milioane de oameni înregistrați în Medicare – schema guvernamentală de asigurări de sănătate pentru cei cu vârsta peste 64 de ani. Peste 1,52 milioane dintre ei au fost diagnosticați cu depresie în perioada de studio, din 2005 până în 2016, conform afirmațiilor Medicare.
„Am observat asocieri îngrijorătoare, semnificative statistic între expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de poluare a aerului și riscul crescut de diagnosticare a depresiei la sfârșitul vieții. În acest studiu, am observat că indivizii dezavantajați din punct de vedere socio-economic prezintă un risc mult mai mare de depresie la sfârșitul vieții. Sunt expuși simultan atât la stresul social, cât și la condițiile precare de mediu, inclusiv la poluarea aerului.”, au spus cercetătorii.
Pentru studiu, au cartografiat nivelurile de poluare si le-au comparat cu adresele pacienților Medicare. Cercetătorii au spus că vârstnicii pot fi deosebit de sensibili la depresia legată de poluare din cauza vulnerabilității lor pulmonare și neuronale. Deși depresia este mai puțin răspândită în rândul adulților în vârstă, în comparație cu populația mai tânără, pot exista consecințe grave, cum ar fi tulburări cognitive, comorbide și deces.
În cel de-al doilea studiu, cercetătorii din Marea Britanie și China au investigat asocierea expunerii pe termen lung la mai mulți poluanți ai aerului și incidența depresiei și a anxietății.
Noul studiu analizează în mod specific efectele potențiale pe termen lung ale poluării aerului asupra sănătății mintale și diferă de lucrările anterioare prin luarea în considerare a combinației de mai mulți poluanți – nu doar un nivel ridicat al unui singur tip de substanță.
Ei au studiat pe o perioadă de 11 ani un grup de aproape 390.000 de oameni, majoritatea din Marea Britanie, dintre care niciunul nu fusese diagnosticat anterior cu depresie sau anxietate. Pe parcursul perioadei de studiu 13.131 dintre ei au fost diagnosticați cu depresie, iar alți 15.835 au suferit de anxietate.
Potrivit analizei lor, persoanele care locuiau în zone afectate de poluare provenită din particule și oxizi de azot aveau un risc mai mare de anxietate și depresie, chiar și atunci când nivelurile de poluare nu depășeau standardele de calitate a aerului.
Articol de Cristina Zarioiu
