Studiul arată o imbunătățire a memoriei la adulții de peste 60 de ani atunci când se implică în jocuri de puzzle digital care ajută la ignorarea distragerilor, dar rezultatele scad atunci când folosesc jocuri de strategie.
Potrivit Entertainment Software Association (ESA), peste 164 de milioane de adulți din Statele Unite au jucat jocuri video, iar trei sferturi dintre toți americanii aveau cel puțin un jucător în familie în 2019.
Pe măsură ce jocurile devin din ce în ce mai răspândite, un studiu recent realizat de Universitatea din York a constatat că adulții în vârstă care se angajează în jocuri puzzle digital prezintă abilități de memorie la fel ca și persoanele în vârstă de douăzeci de ani.
O declarație a cercetătorilor a spus că adulții cu vârsta de 60 de ani și peste care joacă jocuri puzzle digital au o capacitate mai mare de a ignora distragerile irelevante. Cu toate acestea, adulții în vârstă care au jucat jocuri de strategie nu au prezentat aceleași îmbunătățiri în memorie sau concentrare.
Cercetările anterioare au stabilit că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, capacitățile lor mentale tind să se deterioreze, inclusiv capacitatea de a-și aminti mai multe lucruri în același timp numită memorie de lucru.
„Se crede că memoria de lucru atinge vârful între 20 și 30 de ani, înainte de a scădea lent pe măsură ce o persoană îmbătrânește” au declarat cercetătorii.
Prin urmare, obiectivul principal al studiului a fost compararea abilităților de memorie la adulții în vârstă și adulții mai tineri care joacă jocuri digitale „în viața reală”. Astfel, oamenii de știință au testat o gamă largă de jocuri în experimente digitale în care participanții au memorat imagini, rămânând în același timp distrași.
Dr. Fiona McNab, de la Departamentul de Psihologie al Universității din York, a declarat că accentul principal a rămas pe jocurile de acțiune, deoarece acestea necesită adesea reacții rapide din partea jucătorilor, ajută la ținerea evidenței țintelor și prin urmare, necesită o atenție ridicată și abilități de memorie.
„Noua noastră analiză arată că elementele de acțiune nu par să ofere beneficii semnificative adulților mai tineri”, a explicat McNab, „În schimb, se pare că elementele de strategie ale jocurilor, planificarea și rezolvarea problemelor de exemplu, stimulează o memorie și o atenție mai bună la tineri.”
Ea a mai remarcat că același efect nu a fost observat la adulții în vârstă, dar este necesară o cercetare mai atentă pentru a înțelege motivele acestui lucru. Oamenii de știință trebuie să considere provocările prezentate de jocurile de strategie ca fiind la fel de dificile pentru îmbunătățirea memoriei ca jocurile puzzle digital, până când se dovedește contrariul.
Dr. Joe Cutting, de la Departamentul de Informatică al Universității din York, a vorbit despre „codarea distracției” un scenariu în care oamenii au o bună capacitate de a ignora distragerile irelevante, ceea ce contribuie la păstrarea memoriei.
Procesul duce la consolidarea îmbunătățită a memoriei, unde creierul întărește conexiunea legată de informațiile învățate.
Cutting a făcut aluzie la un exemplu în care o persoană ar putea memora numele unei străzi în timp ce este distrasă de un copil sau un câine.
„Jocurile puzzle pentru persoanele în vârstă aveau această abilitate surprinzătoare de a susține abilitățile mentale, în măsura în care nivelul de memorie și concentrare erau aceleași ca la cei de 20 de ani care nu jucaseră jocuri puzzle”, a clarificat el.
Studiul a descoperit dovezi contrastante bazate pe vârstă și tipul de joc, indivizii mai în vârstă demonstrând o probabilitate mai mare de a uita elementele memorate atunci când sunt implicați în jocuri de strategie în timp ce se confruntă cu distrageri.
În schimb, participanții mai tineri s-au confruntat cu provocări în a-și concentra atenția atunci când jucau exclusiv jocuri puzzle.
Rezultatele studiului au subliniat importanța luării în considerare a diferitelor tipuri de jocuri pentru cercetare și proiectarea intervențiilor cognitive potrivite pentru diferite vârste.
Cercetătorii vor face studii viitoare care să urmărească analizarea variației rezultatelor diferitelor tipuri de jocuri, bazându-se pe vârsta jucătorului și observarea conexiunii acesteia cu modul în care creierul stochează informații pe măsură ce indivizii îmbătrânesc.
Studiul a fost publicat în jurnalul Heliyon.
Articol de Răzvan Lupu