Microplasticele au ajuns să fie prezente peste tot, de la ape, până la interiorul corpului uman. Un nou studiu avertizează însă că aceste particule de deșeuri de plastic pot ajuta, de asemenea, la concentrarea unor paraziți deosebit de neplăcuți în ocean, cu consecințe neplăcute atât pentru sănătatea oamenilor, cât și pentru fauna sălbatică.
Trei paraziți găsiți în fecalele pisicilor și ale oamenilor, care cauzează boli, pot fi capabili să se prindă pe suprafețele microplasticelor pentru a ajunge în mare, unde ar putea provoca boli în viața marină. Acest lucru poate duce la contaminarea peștilor și a fructelor de mare, putând infecta mai apoi oamenii atunci când sunt folosite pentru consum, avertizează experții.
Noul studiu a fost realizat de experți de la Universitatea din California și a fost apoi publicat în revista Scientific Reports. Microplasticele care plutesc de-a lungul suprafețelor apelor pot călători pe distanțe lungi, răspândind agenții patogeni departe de sursele lor pe uscat. Între timp, plasticele care se scufundă pot concentra agenții patogeni în adânc în ocean, unde trăiesc animale care se hrănesc prin filtrare precum zooplanctonul, scoicile, midiile și stridiile, care sunt crescute de oameni pentru consum.
Pentru studiu, autorii au efectuat experimente de laborator pentru a testa dacă agenții patogeni selectați se pot asocia cu materialele plastice din apa de mare. Aceștia au folosit două tipuri diferite de microplastice: microbile de polietilenă și microfibre de poliester. Microbilele se găsesc adesea în produse cosmetice, cum ar fi exfolianții și demachianții, în timp ce microfibrele se găsesc în îmbrăcăminte și plasele de pescuit. Au fost studiați trei agenți patogeni – Toxoplasma gondii, Cryptosporidium și Giardia – care pot infecta atât oamenii, cât și animalele.
Fotografiind probele timp de șapte zile, cercetătorii au descoperit că paraziții s-au mutat din apa de mare pe microplastice. Din prima zi, pe 1 gram de microbile s-au găsit de peste 10 ori mai mulți paraziți decât într-un mililitru de apă de mare. Pentru microfibre, existau de cel puțin 1000 de ori mai mulți paraziți pe gram de plastic decât într-un mililitru de apă de mare.
Oamenii de știință au descoperit că mai mulți paraziți au aderat la microfibre decât la microbile, deși ambele tipuri de plastic pot transporta agenți patogeni tereștri. Particulele firave de microfibre sunt comune în apele Californiei și au fost găsite în crustacee.
Co-autoarea studiului, Chelsea Rochman, expert în poluarea cu plastic și profesor asistent de ecologie la Universitatea din Toronto, a spus că există mai multe moduri prin care oamenii pot ajuta la reducerea impactului microplasticelor în ocean. Ea observă că microfibrele sunt în mod obișnuit răspândite cu ajutorul mașinilor de spălat, de unde acestea pot ajunge în căile navigabile prin sistemele de apă uzată.
„Strategiile de atenuare includ filtre pentru mașini de spălat, filtre pentru uscătoare, celule de bioretenție sau alte tehnologii pentru tratarea apelor pluviale și cele mai bune practici de management pentru a preveni eliberarea de microplastic din industriile plastice și șantierele de construcții”.
Articol de Izabela Constantin
