Oamenii de știință din Spania au descoperit codul genetic al „meduzei nemuritoare”, o creatură marină cu capacitatea de a reveni mereu la forma sa incipientă de larvă.
Pentru a înțelege de ce “Turritopsis dohrnii” are această abilitate specială, Maria Pascual-Torner, Victor Quesada și colegii lor de la Universitatea din Oviedo au comparat secvența genetică a meduzei cu cea a “Turritopsis rubra”, un văr apropiat care nu are abilități de întinerire.
“Turritopsis dohrnii” este singura specie care este capabilă să întinerească în mod repetat după reproducerea sexuală, făcând-o nemuritoare din punct de vedere biologic, au scris oamenii de știință în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.
„Știm că această specie este capabilă să facă un mic truc evolutiv timp de 15-20 de ani”, a declarat Monty Graham, expert în meduze și director al Institutului de Oceanografie din Florida, care nu a fost implicat în cercetare.
Oamenii de știință au comparat un set de aproape 1.000 de gene legate de îmbătrânire și repararea ADN-ului între “Turritopsis dohrnii” și alți cnidari (o categorie de animale acvatice ce conține peste 10.000 de specii întâlnite preponderent în mediul marin). Apoi au fost capabili să prezinte întreaga gamă de ARNm exprimată de meduze în diferite etape ale procesului de inversare a ciclului de viață.
“Turritopsis dohrnii” nu este singura specie de cnidari care se auto-întinereşte, dar această abilitate se pierde de obicei odată ce animalele ating maturitatea sexuală, au spus oamenii de știință.
Studiul a constatat că variațiile în genomul lui “Turritopsis dohrnii” l-ar putea face mai bun la copierea și repararea ADN-ului. De asemenea au părut a fi mai buni la menținerea capetelor cromozomilor numite telomeri (la oameni și alte specii, s-a descoperit că lungimea telomerilor se scurtează odată cu vârsta).
Se speră că dezvăluirea misterelor meduzei nemuritoare va ajuta la furnizarea de indicii pentru îmbătrânirea umană. Graham a declarat că nu există nicio valoare comercială imediată în noile descoperiri.
„Nu ne putem uita la asta ca: hei, vom recolta aceste meduze și le vom transforma într-o cremă pentru piele”, a spus Graham. „Este una dintre acele lucrări despre care cred că va deschide o ușă către o nouă linie de studiu care merită urmată”.
Articol de Răzvan Lupu
