Din cărțile de istorie aflăm cât și cum au schimbat lumea războaiele, dar mai ales aflăm ce au lăsat în urma lor. Cum au modificat radical structurile unor națiuni. Și tot istoria redă perioadele marilor pandemii prin care omenirea a trecut, de la Marea Ciumă medievală, până la cele mai recente pandemii de gripă sau EBOLA, fiecare dintre acestea, cu consecințe devastatoare. Și toate păreau a fi istorie până când un nou coronavirus a fost identificat, pentru prima dată în Wuhan, Hubei, China, la începutul lunii ianuarie 2020, iar la 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie de SARS-COV-2, clasificând-o drept urgență la nivel internațional în domeniul sănătății publice. Acum, la finele lui 2021, după mai bine de un an în care pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra vieților tuturor – „normalul” nostru a fost amenințat, și deseori modificat, sub toate aspectele.
Sănătatea
COVID-19 este responsabil petru cel puțin 5 milioane de decese în lumea întreagă, potrivit siteului worldometers.info. Numărul ar putea fi mult mare, susține Organizația Mondială a Sănătății (OMS), având în vedere că sunt și decese cauzate de COVID-19 care nu au fost diagnosticate și raportate corect, precum și decese atribuibile condițiilor generale date de criza declanșată de pandemie.
,,Unele țări raportează doar decesele cauzate de COVID-19 care au avut loc în spitale sau decesele persoanelor care au fost testate pozitiv pentru COVID-19. În plus, multe țări nu pot măsura sau raporta cu exactitate cauza decesului din cauza sistemelor de informații medicale inadecvate sau lipsite de resurse. Pandemia a crescut probabil numărul deceselor din alte cauze precum întreruperea furnizării serviciilor de sănătate și a imunizărilor de rutină, a mai puține persoane care solicită îngrijiri medicale și a lipsei de finanțare pentru serviciile non-COVID-19”, arată OMS. De altfel, un sondaj al OMS din 135 de țări din martie 2021 a evidențiat perturbări persistente la o scară considerabilă la peste un an de pandemie, 90% dintre țări raportând una sau mai multe întreruperi ale serviciilor de sănătate esențiale.
Pandemia a dus la prăbușirea sistemelor de sănătate în țări ca Italia, Franța, Spania la începutul pandemiei. La nivel mondial au fost întrerupte servicii esențiale de sănătate, potrivit OMS, cum ar fi 48% din serviciile din asistență primară, 41% din îngrijirile de recuperare, paliative și cele medicale de lungă. Mai mult, 45% dintre tulburările mentale, neurologice și adicții au fost neglijate și 44% din bolile tropicale.
Domeniul medical românesc a fost și el zguduit din temelii. Primul caz de infecție cu SARS-COV-2 în țara noastră a fost înregistrat în data de 26 februarie, 2020. Prima persoană din România care a fost vaccinată împotriva COVID-19 a fost o asistentă medicală de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş” din Bucureşti, Mihaela Anghel, care, pe 27 februarie, 2020 preluase primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2.
Azi, medicii spun, că atâtea cazuri de îmbolnăviri pe zi, atâția pacienți în secțiile de primiri urgențe nu au mai văzut de la Revoluția din 1989. Au fost nevoiți să se adapteze din mers la acest nou coronavirus, care aducea cu el o serie de necunoscute – mod de transmitere, simptome, tratament, evoluție. Axați pe rezolvarea acestor necunoscute, puțini au mai avut timp să se gândească la ce se întâmplă de partea cealaltă a baricadei. Iar ,,de partea cealaltă a baricadei este moartea”, spunea într-un apel disperat la vaccinare, postat pe o rețea de socializare, medicul Lucrețiu Radu de la Spitalul Filantropia din Craiova, referindu-se la infectarea cu noul coronavirus. Și ne apropiem de 5 milioane de decese provocate de COVID-19 în lume, iar cifrele nu se vor opri aici. Însă pandemia i-a afectat și pe ceilalți bolnavi cronici, care s-au aflat în imposibilitatea de a fi tratați, monitorizați.
Potrivit datelor Observatorului Român de Sănătate, a fost înregistrată o scădere cu 80% a numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA, cu 67% a numărului de internări pentru bolnavii de diabet, cu 57% a numărului de internări pentru bolnavii de scleroză multiplă, 50% a numărului de internări pentru bolnavii de tuberculoză și 46% a numărului de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice. Pe de o parte lock-downul și restricțiile impuse de pandemie, pe de alta frica de-a contacta virusul SARS-COV-2 din spitale, iar acum supraaglomerarea sistemului sanitar cu avalanșa de cazuri de COVID-19 au dus la aceste scăderi. Dacă ar fi să ne raportam la fiecare patologie în parte, nu cred că a fost vreo categorie de pacienți care să fi rămas neafectată în mod direct sau indirect de pandemie. Un raport al organizației Salvați Copiii România, din luna aprilie 2020, reliefează că 23% dintre părinții din țara noastră se aflau în incapacitatea de a procura medicamente pentru copiii lor, în vreme ce 15% spuneau că nu au acces la servicii medicale pentru copii.
,,Pandemia de COVID-19 a afectat și sănătatea mintală a tinerilor”, relevă cel mai recent raport al UNICEF, despre sănătatea mintală a copiilor pe plan global, raport publicat cu prilejul unei conferinţe internaţionale despre sănătate mintală organizată la Paris şi intitulată „Mind Our Rights, Now!”.
„Consecinţele pandemiei sunt considerabile şi este vorba doar despre partea vizibilă a aisbergului. Şi înainte de apariţia acesteia, mult prea mulţi copii care sufereau de probleme de sănătate mintală nu primeau îngrijiri de specialitate”, a declarat directorul general al UNICEF, Henrietta Fiore, în cadrul conferinței.
Conform raportului, „doar circa 2% din bugetele publice alocate sănătăţii sunt destinate domeniului sănătăţii mintale pe plan global”. „Cel puţin un copil din şapte pe plan global a fost în mod direct afectat de restricţiile de tip lockdown, iar educaţia a peste 1,6 miliarde de copii a fost influenţată negativ”, a subliniat organizația.
Reprezentanți ai autorităților de cel mai înalt rang de pe mapamond, împreună cu cercetătorii în domeniul medical, cu reprezentanți ai companiilor farmaceutice, cu inovatori în Sănătate și-au concentrat forțele pentru a găsi soluții. Una dintre este cea a descoperirii într-un timp record a unui vaccin, care a dat rezultate în toată lumea și care ajută omenirea să revină cât de cât la normal.
Educația
Nici sectorul educației nu a fost ferit de consecințe. Timp de luni de zile pe durata izolării, școlile, colegiile și universitățile din toată lumea și-au închis porțile, iar cursurile online au devenit noua normalitate. Pandemia de COVID-19 a dus la închiderea școlilor în 20 de ţări şi la închiderea unităţilor preşcolare în 19 ţări din Europa şi Asia Centrală. Acest lucru a afectat un număr total de 49,8 milioane de copii, începând de la preșcolari până la liceeni, care au avut parte de un ultim semestru școlar foarte perturbat (în cazul în care acesta a existat totuși), care a culminat cu închiderea şcolilor. Totodată pandemia a agravat inechitățile sociale deja existente. Copiii din familii cu venituri reduse, copiii care locuiesc în zonele rurale cu infrastructură deficitară, copiii din cadrul minorităților etnice şi lingvistice, cu dizabilităţi, copiii migranţi şi refugiaţi ori aflaţi în conflict cu legea, copiii şi tinerii care nu frecventează instituţiile educaţionale, băieţii şi fetele care locuiesc în condiţii dificile ce se confruntau deja cu bariere semnificative în ceea ce privește participarea la educaţie şi învăţare şi aveau parte de educaţie şi de avantaje sociale mai reduse decât cei de aceeaşi vârstă, după cum arată un raport al UNICEF, iar acum toate acestea inegalități s-au accentuat acum din cauza pandemiei.
În egală măsură, pandemia de COVID-19 a grăbit procesul de digitalizare a sistemului de învăţământ, iar profesorii şi elevii au fost nevoiţi să se adapteze din mers la nouă realitate, una plină de provocări.
Conform Eurostat, cele 207.315 de cadre didactice din România au fost nevoite s-o ia cu totul de la capăt în pandemie: multe au trebuit să învețe să folosească un smartphone sau un calculator pentru prima dată în viață, altele s-au perfecționat prin cursuri de formare online, și-au achiziționat tablete sau chiar table virtuale interactive din fonduri proprii, pentru a putea ține orele mai ușor de acasă și mai interactive pentru elevi. Un raport OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) din 2020 arată că profesorii din România sunt cei mai stresați, în urmă unei analize făcute în cele 37 țări din OCDE. Nivelul de stres este corelat și cu o probabilitate mai mare de a părăsi profesia de bază.
În Statele Unite ale Americii, spre exemplu, din cele aproape 3,5 milioane de profesori din învățământul de stat, 38% au declarat că experiența predării online i-a făcut să-și regândească traiectoria profesională.
Munca
Un alt domeniu grav afectat de pandemie este piața muncii. Aceasta nu se va redresa, potrivit unui nou raport al ONU, până în 2023. Pierderea locurilor de muncă din cauza pandemiei a distrus ,,cinci ani de progres”, subliniază documentul și din păcate, specialiștii nu se așteaptă ca situația să se remedieze prea curând. Statisticile Organizației Internaționale a Muncii (OIM), instituția specializată a Organizației Națiunilor Unite cu competență generală în materie de muncă și securitate social, arată o rată globală a șomajului de 6.3% pentru 2021.
Implicit, pierderea masivă a joburilor a accentuat inechitatea globală, femeile, tinerii și angajații din sectorul informal fiind cel mai grav afectați. Conform raportului OIM, din 2019 încoace, încă 108 milioane de oameni au ajuns să trăiască în lipsuri sau chiar experimentează sărăcia extremă. „Pandemia a anulat cinci ani de progres în combaterea sărăciei globale“, subliniază autorii raportului.
În România, autoritățile au optat pentru măsuri de încurajare a păstrării relațiilor de muncă, oferind sprijin financiar firmelor din economie. Abordarea se încadrează în tendința generală observată pe plan european, de recurgere la scheme de muncă cu program redus, care reprezintă în esență un sistem de asigurări sociale în cadrul căruia angajatorilor le este permis pentru o perioadă limitată de timp să își ajusteze forța de muncă în caz de recesiune de-a lungul marjei intensive. Acest lucru implică o reducere parțială a numărului de ore lucrate sau una totală (suspendarea contractului de muncă, respectiv șomajul tehnic), în ambele cazuri promovându-se menținerea schemei de personal până la depășirea șocului.
Ar mai fi de menționat că și alte țări au luat măsuri speciale pentru angajați pe timp de pandemie. De exemplu, în Israel tuturor salariaților li s-a oferit de către stat 85% din salariu pe perioada lock-down-ului și după, în regimul de alertă.
Experții spun însă că viața la serviciu ni se va schimba pentru totdeauna.
HoReCa
Economiile dependente de turism sunt printre cele mai afectate de pandemie. Înainte de COVID-19, călătoriile și turismul au devenit sectoare importante în economia mondială, reprezentând 10% din PIB-ul global și peste 320 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume. Pandemia a pus în pericol 100 de milioane de locuri de muncă, multe în microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii din turism, conform Organizației Națiunilor Unite pentru Turism (UNWTO), citate de FMI.
Țările dependente de turism simt deja și încă vor mai simți efectele negative ale crizei. ,,Nu se așteaptă ca încasările din turism la nivel mondial să revină la nivelurile din 2019 până în 2023. În prima jumătate a acestui an, sosirile de turiști au scăzut la nivel global cu peste 65%, cu o oprire aproape din aprilie – comparativ cu 8% în timpul crizei financiare globale și 17% la sută pe fondul epidemiei de SARS din 2003”, conform cercetărilor FMI în curs de desfășurare privind turismul într-o lume post-pandemică.
Nu mai puțin semnificativ este și impactul pandemiei asupra industriei HoReCa în România. Cifra de afaceri din acest sector a scăzut cu 35% în 2020, depăşită doar de industria de evenimente, iar pierderile cumulate ale hotelurilor şi restaurantelor s-au triplat. Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut cu 35% anul trecut, la 17,9 miliarde de lei, pe fondul restricţiilor impuse de pandemie, iar pierderile cumulate ale companiilor active în acest sector s-au triplat, la 2,3 miliarde lei, faţă de 710 milioane lei în 2019, arată o analiză realizată de platforma Termene, pe baza situaţiilor financiare raportate de companiile din România.
Destinațiile turistice a căror economie este bazată în mare parte pe fluxul de turiști au resimțit din plin impactul restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii infectărilor. Egiptul, spre exemplu, a pierdut 50 de miliarde de dolari din scăderea turismului în doar șase luni; o sumă imensă pentru o economie ce abia dădea semne de revenire după tensiunile politice din 2011-2013.
Nici la nivel internațional situația din acest domeniu nu a stat mai bine: Înaintea pandemiei (2019), turismul devenise unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei mondiale, reprezentând peste 10% din PIB-ul global, industria fiind responsabilă pentru 334 de milioane de locuri de muncă. În 2020, contribuția turismului la PIB-ul global a înregistrat o scădere de 49,1% comparativ cu anul precedent, reprezentând astfel doar 5,5% din economia globală a anului trecut, potrivit unui raport al Grupului RBI (Grupul Raiffeisen Bank Internațional).
Iar dacă România nu a excelat niciodată în domeniul turismului, pandemia de coronavirus a prăbușit la propriu turismul românesc.
Sistemul bancar
Pandemia de COVID-19 a declanșat ceea ce probabil va fi cea mai profundă recesiune globală a lumii de la cel de-al doilea Război Mondial încoace.
Recesiunea din economiile avansate afectează puternic țările în curs de dezvoltare. Banca Mondială proiectează o creștere negativă pentru peste 150 de țări în 2020. ,,Miliarde de locuri de muncă sunt amenințate în întreaga lume. Aproape 80% din lucrătorii din economie – 1,6 miliarde de oameni – s-au confruntat cu blocaje și încetiniri legate de COVID-19 în industriile afectate”, atrăgea atenția World Bank Group într-un document oficial publicat în iunie 2020.
Pandemia a încetinit și restructurarea sistemului bancar în România. În 2020 un număr de 183 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 456 de salariaţi au plecat din sistem, ritmul restructurării încetinind surprinzător faţă de 2019, potrivit datelor transmise de Banca Naţională la solicitarea ZF. Și estimările Deloitte arată că pe segmentul de credite acordate persoanelor fizice, rata creditelor neperformante va crește cu aproximativ 3% în următoarele 12-24 de luni. Segmentul de credite neperformante acordate companiilor va evolua într-un ritm similar, influențat în principal de sectoare precum ospitalitate, transport și logistică, imobiliar și construcții. Creditele negarantate acordate persoanelor fizice vor domina piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, care va deveni mai activă în următoarele șase luni, mai arată estimările Deloitte România.
În această stare de fapt, România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european de GfK. Țara noastră apare pe locul cinci, după Turcia, Belarus, Ucraina și Moldova, cu un index de 175,4 față de o medie europeană de 100.
Surprinzător, țara noastră apare destul de mult sub Cehia și Polonia, dacă facem trimitere la raportul între PIB-urile/locuitor, și în urma Ungariei, plasată de Eurostat după noi la consumul invidual efectiv (Actual Individual Consumption).
Drepturile omului
Și nu în ultimul rând, în contextul pandemiei de coronavirus, drepturile omului sunt călcate în picioare în lumea întreagă, arată Raportul anual al Amnesty Internațional care analizează situația drepturilor omului în 149 de țări. Situația drepturilor omului s-a înrăutățit în lumea întreagă în timpul pandemiei de coronavirus. Aceasta este concluzia ultimului raport anual dat publicității de Amnesty Internațional (AI). În multe părți ale lumii, criza COVID-19 a accentuat inegalitatea, discriminarea și opresiunea. Organizația pentru drepturile omului atrage atenția că au avut de suferit mai ales grupurile sensibile, precum persoanele cu boli cronice, refugiații, angajații din sectorul medical, minoritățile, precum și femeile și fetele.
,,Milioane de oameni au suferit în ultimul an masiv din cauza pandemiei și a urmărilor acesteia, fără ca guvernele din lumea întreagă să le protejeze drepturile fundamentale”, a afirmat Markus N. Beeko, șeful AI Germania. “Numeroase țări au abuzat de criza coronavirus pentru a anula și mai mult principiile statului de drept și a limita și mai puternic drepturile civice sau nu i-au protejat suficient pe cei aflați în grupe speciale de risc și pe angajații din sistemul medical.”
,,Este relevant faptul că, privit sub aspect statistic, în ultimul an a murit de COVID-19 la fiecare 30 de minute o persoană angajată în sistemul sanitar”, potrivit lui Beeko. Ar fi vorba la nivel mondial de cel puțin 17.000 de decese în rândul personalului medical – o mare parte din acestea în America de Sud. Critici la adresa condițiilor de lucru au dus la arestări, concedieri sau alte măsuri punitive. În 42 din cele 149 de state analizate, autoritățile de stat i-au hărțuit sau intimidat pe angajații din sistemul medical în contextul pandemiei.
Tot din 42 de state au existat rapoarte privind expulzarea de refugiați și migranți în țări în care încălcarea drepturilor omului reprezenta o amenințare reală. Închideri de granițe i-au lăsat pe unii oameni fără posibilitatea aprovizionării de bază, mulți au fost închiși în lagăre fără dotări sanitare de bază, adesea fără apă curată și articole elementare de igienă. Raportul AI mai constată în numeroase regiuni sporirea cazurilor de violență domestică, victime fiind preponderent persoanele de sex feminin. Pentru femei, dar și pentru persoane homosexuale și transsexuale, multe oferte de ajutor nu ar mai fi fost disponibile. În cel puțin 24 de țări, Amnesty a documentat cazuri cu “acuzații credibile” de arestare a unor persoane din cauza orientării sau identității lor sexuale – o creștere de 16% față de anul precedent.
“Pandemia a accentuat și indiferența, ipocrizia, egosimul și fraudele potentaților acestei lumi”, a scris Agnes Callamard, Secretar general Amnesty Internațional, în raportul anual. De exemplu, peste 90 de țări au decis limitări de export pentru aparatură medicală, echipamente de protecție, medicamente și alimente. Lumea este în prezent “incapabilă să coopereze și să acționeze eficient în cazul unui eveniment global, cu efecte majore” – este concluzia tristă a doamnei Agnes Callamard.
Bibliografie
- www.worldometers.info
- https://www.who.int/publications/i/item/WHO-2019-nCoV-EHS-continuity-survey-2021.1
- https://www.worldometers.info/coronavirus/
- https://www.who.int/teams/integrated-health-services/monitoring-health-services/national-pulse-survey-on-continuity-of-essential-health-services-during-the-covid-19-pandemic/dashboard
- https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/media/Documente/Tot-mai-multi-copii-romani-au-ajuns-sub-pragul-de-saracie-in-primul-an-de-pandemie-Raport-International.pdf
- https://www.unicef.org/romania/ro/comunicate-de-pres%C4%83/impactul-covid-19-asupra-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-mintale-fragile-copiilor-%C8%99i-tinerilor
- https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c14645b2-24f8-11ec-bd8e-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-233017740
- https://www.oecd-ilibrary.org/education/give-teachers-a-say_05da3183-en;jsessionid=Seavx5t3HXJh9ota9zyb3Ny5.ip-10-240-5-177
- https://www.dw.com/ro/impactul-negativ-al-crizei-coronavirus-asupra-drepturilor-omului/a-57117475
- https://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2020/12/impact-of-the-pandemic-on-tourism-behsudi.htm
- https://documents1.worldbank.org/curated/en/136631594937150795/pdf/World-Bank-Group-COVID-19-Crisis-Response-Approach-Paper-Saving-Lives-Scaling-up-Impact-and-Getting-Back-on-Track.pdf
- https://www.worldbank.org/en/news/infographic/2020/11/17/world-bank-group-covid-19-crisis-response
Articol de Alexandra Mănăilă
