Este comun pentru părinți să simtă că nu pot avea o comunicare constructivă cu copiii lor, mai ales atunci când odraslele ajung la adolescență. Un nou studiu sugerează că știința ar putea explica acest fenomen, descoperindu-se că în cazul adolescenților, preferințele vocale ale creierului se schimbă, îndepărtând vocea mamei în favoarea vocilor necunoscute.
Studiul a fost realizat de cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității Stanford, care au folosit scanări RMN funcționale ale creierului pentru a oferi prima explicație neurobiologică detaliată a modului în care adolescenții încep separarea de părinți.
Cercetarea se bazează pe descoperirile unui studiu mai vechi, din 2016 în care este demonstrat facptul că spre deosebire de vocile străinilor, sunetul vocii mamei „iluminează” centrele de recompensă în creierul unui copil mai mic. Această idee este ușor de argumentat, deoarece părinții sunt centrul lumii copiilor și sursa lor principală de învățare, care include dezvoltarea socială și emoțională. La un anumit moment însă, copiii trebuie să-și extindă lumea socială, pregătindu-se pentru independență.
„Un copil devine independent la un moment dat, iar acest lucru trebuie să fie precipitat de un semnal biologic subiacent”, a spus autorul principal al studiului, Vinod Menon, profesor de psihiatrie și științe comportamentale.
Noul studiu a inclus 46 de copii, cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani, cărora li s-au efectuat scanări RMN funcționale. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să observe activitatea creierului în timp ce tinerii ascultau înregistrările fie ale vocii propriei mame, fie ale vocilor feminine necunoscute.
S-a dovedit că adolescenții erau clar deosebiți de copiii mai mici. Centrele de recompensă ale creierelor acestora s-au aprins mai mult ca răspuns la vocile necunoscute față de cele ale mamei – asemeni unei regiuni a creierului numită cortexul prefrontal ventromedial, care pune preț pe informațiile sociale.
Schimbările în preferințele de voce ale creierului sunt probabil primele atunci când ne gândim la procesul de maturizare. Acest lucru ar fi în concordanță cu dovezile schimbărilor mai ample în sistemul de recompensă al creierului adolescentului, când acesta devine mai receptiv la concepte precum noutatea și asumarea riscurilor.
De asemenea, în cadrul studiului s-a constatat că în cazul adolescenților, zonele creierului implicate în filtrarea informațiilor și crearea de amintiri „sociale”, de exemplu, au devenit mai active cu cât un adolescent era mai în vârstă.
„Descoperirile noastre demonstrează că acest proces are rădăcini în schimbările neurobiologice”, a spus Menon. „Când adolescenții par să se răzvrătească neascultându-și părinții, asta se datorează faptului că sunt gata să acorde mai multă atenție vocilor din afara casei lor”.
Articol de Izabela Constantin
