Compania LyGenesis a făcut o descoperire revoluţionară care dă speranţe bolnavilor cu boli hepatice grave şi nu numai. Cercetătorii acestei companii au dezvoltat o nouă procedură minim invazivă care în viitor ar putea înlocui transplantul de ficat şi al altor organe.
Un pacient voluntar cu boală hepatică severă va fi supus în curând unei proceduri care ar putea determina creşterea unui nou ficat ce poate prelua funcţiile ficatului existent. În săptămânile următoare, un voluntar din Boston, Massachusetts, va fi primul pacient care va testa acest nou tratament.
Compania din spatele studiului, LyGenesis, speră să salveze persoanele cu boli hepatice devastatoare care nu sunt eligibile pentru transplanturi. Abordarea lor este de a injecta celule hepatice sănătoase de la un donator, în ganglionii limfatici ai bolnavilor, care pot da naștere unor organe miniaturale complet noi. Acest organ în miniatură ar trebui să ajute la compensarea unui ficat bolnav existent. Procedura pare să funcționeze la șoareci, porci și câini. Acum vom afla dacă funcționează şi la oameni.
Dacă funcționează, tratamentul ar putea fi revoluționar având în vedere că organele donatoare sunt insuficiente și multe dintre cele donate nu pot fi folosite deoarece țesutul este prea deteriorat. Noua abordare poate folosi organe care în mod normal nu ar fi fost transplantate, iar cercetătorii consideră că pot primi tratamente aproximativ 75 de persoane dintr-un singur organ donat.
„Este foarte promițător”, spune Valerie Gouon-Evans, un biolog de celule stem cu accent pe regenerarea ficatului, care nu este implicat în cercetare sau în companie.
Ficatul are o capacitate unică de a se regenera, tăiați jumătate din ficatul unui animal și acesta va crește din nou. Ficatul uman deteriorat de toxine sau alcool poate de obicei să se refacă, dar unele boli pot provoca leziuni extinse şi ficatul nu se poate recupera. Pentru aceste boli, tratamentul este de obicei un transplant de ficat. Cu toate acestea, transplanturile nu sunt întotdeauna o opțiune pentru persoanele bolnave. De aceea, Eric Lagasse și colegii săi de la LyGenesis au adoptat această abordare diferită.
Lagasse, un biolog de celule stem la Universitatea din Pittsburgh, a petrecut ani de zile cercetând tratamente pentru bolile hepatice. În urmă cu aproximativ 10 ani, el a experimentat ideea de a injecta celule dintr-un ficat sănătos într-un ficat bolnav la șoareci. Este dificil să accesezi ficatul șoarecilor mici, de 25 de grame, pe care Lagasse îi studia, așa că, în schimb el și colegii săi au injectat celulele în splina șoarecilor cu boală hepatică. Cercetătorii au descoperit că celulele au putut migra de la splină la ficat. Pentru a afla dacă ar putea migra și din alte organe, echipa lui Lagasse a injectat celule hepatice în diferite locuri din corpurile șoarecilor. Mai târziu când Lagasse și colegii săi au efectuat autopsii șoarecilor care au supraviețuit au fost foarte surprinși, își amintește el „Aveam un mini ficat unde este ganglionul limfatic.”
Ganglionii limfatici sunt structuri mici, în formă de bob de fasole, care se găsesc în tot corpul. Aceştia joacă un rol crucial în sănătatea noastră imunitară, producând celule care ajută la combaterea infecțiilor. Deși Lagasse a fost inițial surprins că celulele hepatice s-ar putea multiplica și crește în ganglionii limfatici, „are sens” spune el. Ganglionii limfatici sunt locuințe naturale pentru celulele care se divid rapid, chiar dacă acestea sunt de obicei celule imunitare. De asemenea au o cantitate mare de sânge care poate ajuta la creșterea unui țesut nou.
„Ganglionii limfatici care sunt suficient de aproape de ficat pot primi semnale chimice de suferință trimise de țesutul muribund al unui ficat bolnav. Aceste semnale sunt menite să încurajeze orice țesut hepatic sănătos rămas, să se regenereze dar acest lucru nu funcționează în cazurile de boală severă. Cu toate acestea, semnalele par să ajute de-a lungul creșterii țesutului hepatic în ganglionii limfatici vecini” spune Lagasse.
În urmă cu aproximativ cinci ani, Lagasse, împreună cu antreprenorul și dezvoltatorul de medicamente Michael Hufford și chirurgul de transplant Paulo Fontes, au fondat LyGenesis pentru a duce tehnologia mai departe. Echipa explorează utilizarea ganglionilor limfatici pentru a crește noi timusuri, rinichi și pancreas, prioritatea companiei fiind totuşi ficatul.
„Cercetările pe șoareci cu o afecțiune hepatică genetică au arătat că majoritatea celulelor injectate într-un ganglion limfatic vor rămâne acolo, dar unele vor migra în ficat, cu condiția să rămână suficient țesut hepatic sănătos. Aceste celule care migrează pot ajuta țesutul hepatic rămas să se regenereze și să se vindece. Când se întâmplă acest lucru, noul mini ficat din ganglionul limfatic se va micșora, menținând în echilibru cantitatea totală de țesut hepatic”, a declarat Lagasse.
Ulterior studiul s-a concentrat pe porci și câini care au avut alimentarea cu sânge a ficatului deviată, provocând moartea organului. Injectarea celulelor hepatice în ganglionii limfatici ai animalelor le va salva în cele din urmă funcția hepatică. În studiul pe porci, de exemplu, echipa a deviat chirurgical mai întâi alimentarea cu sânge din ficat la șase animale. Odată ce porcii și-au revenit după operație, echipa a injectat celule hepatice sănătoase în ganglionii limfatici. Dozele au variat de la 360 de milioane de celule injectate în trei ganglioni limfatici la 1,8 miliarde de celule în 18 ganglioni limfatici. În câteva luni, la toate animalele s-a observat o ȋnsănătoşire a leziunile hepatice. Ulterior echipa a efectuat autopsii animalelor şi noile organe din ganglionii limfatici semănau foarte mult cu ficatul, fiecare având aproximativ 2% din dimensiunea unui ficat adult tipic. Alte studii sugerează că este nevoie de aproximativ trei luni pentru ca tratamentul să aibă beneficii semnificative.
„De-a lungul timpului, ganglionul limfatic dispare în întregime, iar ceea ce rămâne este un ficat miniatural foarte vascularizat, care susține funcția ficatului nativ, ajutând la filtrarea aprovizionării cu sânge a animalului. Tocmai asta căutăm să facem acum la oameni.”, spune Hufford.
Echipa de la LyGenesis va testa acum tratamentul pe 12 pacienţi diagnosticaţi cu probleme hepatice în stadiu terminal care nu sunt eligibili pentru transplantul de ficat. Celulele hepatice mor, iar țesutul sănătos este înlocuit cu țesut cicatricial. Ca urmare, în sânge se acumulează substanțe nocive care sunt în mod normal filtrate de ficat, cum ar fi amoniacul. Când ficatul încetează să producă substanțe care ajută la coagularea sângelui persoanele cu această boală sunt expuse riscului de diabet, infecții și cancer la ficat.
Transplanturile de ficat sunt adesea recomandate persoanelor aflate în această situație, dar nu există suficienți donatori. Aproximativ 10% dintre persoanele care așteaptă un transplant de ficat vor muri înainte să li se gasească un nou organ. ”Multe persoane cu acesta boală severă sunt afectați de o operație atât de complicată. Să scoți cel mai mare organ al corpului, deschizi larg persoana, ridici coastele, este o procedură riscantă pentru cineva care este slabit și bolnav, cu coagulare slabă a sângelui” a declarat Fontes.
Echipa de la LyGenesis adoptă o abordare mai puțin invazivă. „Celulele hepatice sănătoase vor fi livrate printr-un endoscop care va fi ghidat de ultrasunete şi când va ajunge la ganglionul țintă chirurgul va putea injecta celulele direct prin el. Celulele în sine vor proveni dintr-un ficat donat respins (organe care au fost donate, dar care nu pot fi folosite). În timp ce organul în ansamblu este inutilizabil, puteți folosi în continuare celulele”, a precizat Fontes.
Studiul clinic va testa siguranța tratamentului în rândul subiecţilor. „Primul subiect va primi o doză de aproximativ 50 de milioane de celule. Al doilea va primi aceeași doză șapte zile mai târziu, lăsând echipei medicale o fereastră de o săptămână pentru a verifica eventualele probleme. În momentul în care primii patru subiecţi au primit cea mai mică doză, următorii patru vor primi 150 de milioane de celule injectate în trei ganglioni limfatici. Ultimii patru vor avea 250 de milioane de celule injectate în cinci ganglioni limfatici. Dacă totul merge conform planului, acești ultimi patru indivizi vor avea cinci mini organe în plus față de ficatul original”.
Este un număr mic de celule în comparație cu cele utilizate în studiul pe porci, așa că va dura probabil luni pentru a vedea îmbunătățiri la persoanele cărora li s-a administrat doar 150 de milioane de celule. În timp, chiar și un număr mic de celule ar putea ajuta la tratarea bolilor hepatice.
„ Părerea mea este că o celulă ar fi suficientă. Dacă lăsâm suficient timp, acestă celulă se va extinde, va crește și se va multiplica iar în cele din urmă va genera un ficat ectopic.” a precizat Lagasse.
Voluntarii testului vor fi monitorizați îndeaproape. Cercetătorii vor preleva probe de sânge pentru a evalua îmbunătățirea funcției hepatice. „Fiecare pacient este studiat timp de un an”, spune Hufford.
Deoarece primesc celule de la alte persoane, toți voluntarii trebuie să ȋşi administreze medicamente imunosupresoare pentru tot restul vieții care să împiedice sistemul imunitar să respingă noul mini-ficat, aşa cum ȋşi administrează şi persoanele care primesc organe donatoare transplantate.
Dar LyGenesis a anunțat recent o colaborare cu iTolerance, o companie care dezvoltă tehnologii pentru a elimina nevoia de suprimare pe bază de medicamente a sistemului imunitar.
Dacă tratamentul ficatului funcționează, LyGenesis intenționează să testeze alte celule și potențial să crească alte organe. „Am reușit să creștem un rinichi ectopic, un timus ectopic și celule beta pancreatice pentru a ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sângele animalelor cu diabet”, declară Hufford .
Articol de Razvan Lupu