HomeHealthPutem îmbătrâni de la prea mult stres?

Putem îmbătrâni de la prea mult stres?

Toți oamenii îmbătrânesc, dar modul în care îmbătrânim – și cât de repede – diferă considerabil de la o persoană la alta. Importantă este diferența între vârsta aparentă și vârsta biologică, mai precis diferența între vârsta reală și rezultatul combinației dintre materialul genetic și mediul inidividului. Întelegerea discrepanței dintre cele două vârste, ne-ar putea informa în legătură cu deosebirile individuale pe care le observăm la indivizii din aceeași categorie de vârstă.

Cu alte cuvinte, am putea afla dacă există, pe lângă factorii de mediu și cei genetici, un alt contribuabil important în modul de îmbătrânire pe care oamenii de aceeași vârstă le reprezintă.

Este bine cunoscut faptul că pe măsură ce indivizii îmbătrânesc, există o serie de modificări moleculare care apar în interiorul celulelor și țesuturilor. S-a demonstrat că schimbările în modelele de metilare a ADN-ului apar odată cu îmbătrânirea și, prin urmare, pot fi un mecanism fundamental care conduce la îmbătrânirea umană. Biomarkerii epigenetici ai îmbătrânirii, cunoscuți altfel sub numele de ceas epigenetic, au fost dezvoltați folosind măsurători de metilare a ADN-ului.

Ceasurile epigenetice pot estima vârsta cronologică cu o acuratețe fără precedent. Mai important, acestea pot investiga abaterile dintre vârsta epigenetică și vârsta cronologică, diferență ce prezice o gamă largă de posibile urmări de sănătătate, dar și riscul de mortalitate mai bine decât vârsta cronologică.

Într-un nou studiu, cercetătorii de la Yale au folosit un ceas epigenetic, numit în mod corespunzător „GrimAge”, pentru a investiga două întrebări: cât de mult accelerează stresul cronic ceasul biologic? Există modalități de a încetini acest proces și de a prelungi durată vieții sănătoase din punct de vedere fizic?

Potrivit descoperirilor lor, publicate în jurnalul Translational Psychiatry, stresul cronic are într-adevar un efect negativ asupra îmbătrânirii. Acesta accelerează ceasul vieții. Există însă și un aspect în controlul nostru -indivizii pot ajuta la gestionarea efectelor prin întărirea reglării emoțiilor și a autocontrolului.

Rajita Sinha, profesor de psihiatrie și neuroștiintă a petrecut decenii studiind stresul și nenumăratele moduri pernicioase prin care ne erodează atât sănătatea mentală cât și pe cea fizică. Stresul prelungit, de exemplu, crește riscul de boli cardiovasculare, dependență, tulburări de dispoziție și tulburare de stres post-traumatic, a spus Sinha. Stresul poate influența metabolismul, accelerând tulburările legate de obezitate precum diabetul. De asemenea, stresul ne afectează și capacitatea de a regla emoțiile și de a gândi limpede.

O echipă de la Yale condusă de Sinha și Zachary Harvanek a decis să exploreze în profunzime dacă stresul are capacitatea de a accelera îmbătrânirea și într-o populație relativ tânără și sănătoasă din punct de vedere fizic.

Pentru realizarea acestui studiu, au fost înrolate 444 de persoane, cu vârste cuprinse între 19 și 50 de ani, cărora li s-au recoltat mostre de sânge ce au fost utilizate pentru a evalua modificările chimice datorate vârstei biologice prin GrimAge, precum și alți markeri de sănătate. De asemenea, participanților li s-a măsurat nivelul de stres și reziliență psihologică prin chestionare create pentru a cuantifica acești factori psihologici.

Rezultatele studiului au arătat că cei cu scoruri ridicate de stres cronic prezintă markeri de îmbătrânire accelerată și modificări fiziologice precum rezistență crescută la insulină, chiar și după ce au luat în considerare factorii demografici și comportamentali. Factorii luați în considerare în analiza statistică au fost fumatul, indicele de masă corporală, etnia și venitul financiar. Așadar, stresul cronic are propriile efecte asupra îmbătrânirii metabolismului uman ce pot fi măsurate prin markeri biologici.

Cu toate acestea, stresul nu a afectat sănătatea tuturor în aceeași măsură. Subiecții care au obținut scoruri mari la două măsuri de reziliență psihologică – reglarea emoțiilor și autocontrolul – au fost protejați de efectele stresului asupra îmbătrânirii și, respectiv, a rezistenței la insulină.

„Aceste rezultate susțin noțiunea populară potrivit căreia stresul ne face să îmbătrânim mai repede”, a spus Harvanek, „dar sugerează și o modalitate promițătoare de a minimiza aceste consecințe adverse ale stresului prin întărirea reglării emoțiilor și a autocontrolului.” Cu alte cuvinte, cu cât subiectul este mai rezistent din punct de vedere psihologic, cu atât este mai mare probabilitatea ca acesta să trăiască o viață mai lungă și mai sănătoasă, a spus el.

„Tuturor ne place să simțim că avem o anumită putere asupra soartei noastre”, a spus Sinha. „Deci este un lucru grozav să întărim în mintea oamenilor că ar trebui să investim în sănătatea noastră psihologică.”

Prin alocarea resurselor noastre în sănătatea psihologică nu doar că ne putem menține sănătoși emoțional, dar putem să ne protejăm de îmbătrânirea prematură și de afecțiunile medicale asociate cu aceasta. Acest studiu consolidează încă o dată importanța gestionării stresului de zi cu zi și a sănătății mentale individuale.

Articol de Victoria Nănău

ARTICOLE RECOMANDATE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Articole populare

Comentarii recente