Înainte de pandemia de Covid-19, pierderea părului era o urmare la care nu mulți se gândeau, fiind asociată cu afecțiuni precum Alopecia sau un ghinion la loteria genetică. Acum această problemă este mai aproape de noi ca oricând, noile studii demonstrând că infectarea cu covid-19 ne poate afecta părul și ne poate predispune la pierderea acestuia.
Tratamentele pentru regenerarea părului sunt costisitoare și simptomatice, iar rezultatele de cele mai multe ori sunt volatile, fără să vindece cauza. Există numeroase injecții, soluții și fiole, dar în mare parte tratamentele sunt dureroase și extrem de scumpe.
Deși este încă devreme să ne pronunțăm, unele companii de biotehnologie lucrează acum la reprogramarea celulară pentru a trata pierderea părului. Biologii din cadrul mai multor startup-uri investighează metode de a învăța unele celule să crească drept fire de păr, utilizând metode de inginerie genetică. Aceștia sugerează faptul că există potențialul de a reda indivizilor capacitatea de a crește păr și nu doar de a îl implanta.
Startup-ul, numit dNovo, fondat de Ernesto Lujan, un biolog absolvent al facultății Standford, a trimis către MIT Technology Review o poză cu un șoarece căruia îi creștea un mănunchi des de păr – rezultatul muncii lor.
Ne naștem cu o anumită cantitate de foliculi de păr pe care o să îi avem toată viața, dar factorii de mediu ne pot afecta aceste celulele. Îmbătrânirea, schimbările hormonale și chiar și Covid-19 ne influențează cantitatea și calitatea celulară. Odată pierdute aceste celule, ele nu se mai intorc și din păcate, nici părul nostru.
Știința ne-a informat însă că celulele umane nu sunt definitive și că prin reprogramare genetică acestea pot fi modificate la statutul de bază, de celulă stem, iar mai apoi prin alterarea genelor active din celulă, reprogramate în alt tip de celulă.
Astfel, orice celulă de grăsime, codată corespunzător se poate transforma în celulă stem iar mai apoi în orice tip nou de celulă.
Fondatorul startup-ului spune că echipa lui poate să producă componentele unui folicul de păr prin reprogramarea altor tipuri de celule, precum cele de grăsime sau de sânge, acestea fiind abundente în organism. Deși mai este mult de studiat, fondatorul speră că vor putea în curând să trateze cauza căderii părului.
Reprogramarea celulară se folosește în multe domenii de cercetare. Unele laboratoare încearcă să creeze neuroni pentru cei susceptibili la probleme neurologice, pe când alte laboratoarea lucrează la transformarea celulelor de sânge în ovocite. Aplicabilitatea acestei tehnologii este vastă.
Începutul și prezentul cercetării cu celule stem
Revoluția reprogramării celulare a venit la începutul anilor 2000, când cercetătorul Japonez Shinya Yamanaka a descoperit o formulă ce poate transforma aproape toate tipurile de țesut în celule stem. Potențialul celulor stem era bine cunoscut, însă studiile fuseseră interzise, deoarece până atunci, celulele stem puteau fi recoltate doar de la embrioni umani, fapt ce ridică nenumărate probleme etice.
Bineînțeles, dacă cercetătorii reușesc să creeze celulele dorite în laborator, rămâne o singură problemă și anume transplantarea acestora în organismul viu. Până acum, o echipă de cercetători a reușit să transplateze celule de retină la oamenii orbi, iar o altă companie sugerează că e posibil să fi vindecat diabetul de tip 1 într-un pacient prin infuzarea cu celule beta programate, ca cele care răspund la insulină.
Atât fondatorul dNovo cât și cel al companiei Stemson ( ambele lucrând să transforme celule uzuale în foliculi de păr ) consideră că piața acestui domeniu este substanțială. Aproape jumătate din bărbați se confruntă cu chelirea, unii începând chiar de la vârsta de 20 de ani.
Organoizii implicați în creșterea părului
Paul Knoefler, un biolog ce lucrează cu celule stem, de la UC Davis avertizează totuși că atât domeniul celulelor stem, cât și cel al tehnicilor de creștere a părului sunt domenii controversate cu multiple afirmații false.
Însă piața este mare, iar profesorul Karl Koehler de la Universitatea Harvard menționează că “oamenii vor face tot ceea ce pot pentru a-și recupera părul. Dar mai întăi de toate va fi un proces nișat și foarte costisitor,”. Foliculii de păr sunt organe extrem de complexe ce rezultă din interacțiunea mai multor tipuri de celule, iar o poză cu un șoarece cu păr nu este dovada funcționării tehnologiei. Cu astfel de rezultate apare întotdeauna și o problemă- replicabilitatea la oameni, adaugă Karl Koehler.
Și echipa lui Karl Koehler crește acum păr, dar abordarea lor este diferită. Inițial aceștia caută un tratament pentru afecțiunile de auz, crescând organoizi. Organoizii sunt un cumul de mai multe celule care se auto-organizează într-o placă petri. Acesta a observant că organoizii, în loc să crească celulele similare cu părul urechii interne, au creat de fapt piele cu foliculi de păr.
Acesta a îmbrățișat ideea și acum crează organoizi specifici de piele ce cresc în aproximativ 150 de zile. Foliculii de păr în formă tubulară sunt vizibili cu ochiul liber și seamănă cu părul ce acoperă fătul, însă organoizii cresc cu părul orientat spre interiorul tubului. Nu se știe încă de ce, dar acum, cercetătorii vor căuta să răspundă acestei intrebări, înainte de toate.
Articol de Victoria Nănău
