Tulburările de somn ar putea indica un risc ridicat de pierdere ireversibilă a vederii din cauza glaucomului, avertizează un nou studiu.
Cercetătorii din China spun că somnolența în timpul zilei, insomnia și sforăitul pot crește riscul de a dezvolta boala. Glaucomul este o afecțiune comună a ochilor în care nervul optic, care conectează ochiul de creier, suferă leziuni. Aceasta poate duce la orbire completă dacă nu este tratată suficient de devreme.
Boala este o cauză principală a orbirii și va afecta probabil aproximativ 112 milioane de oameni de pe tot globul până în 2040. Cercetătorii au studiat datele a 409.053 de persoane de la Biobank din Marea Britanie, toate cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, la momentul în care cercetătorii i-au recrutat, între 2006 și 2010. Fiecare persoana a oferit detalii despre comportamentele sale individuale de somn.
Cercetătorii au folosit informații despre aceste tipare de somn, precum și informații de fundal despre vârsta grupului, sexul, stilul de viață, greutatea, etnia, nivelul educațional și locul în care locuiau. După ce a monitorizat participanții timp de puțin peste 10,5 ani, echipa a identificat 8.690 de cazuri de glaucom.
Persoanele cu glaucom tind să fie mai în vârstă și mai des bărbați. De asemenea, aceștia erau mai predispuși să fie fumători și să aibă hipertensiune arterială sau diabet decât cei care nu au dezvoltat boala. Studiul a constatat că somnul scurt sau lung, insomnia, sforăitul și somnolența frecventă în timpul zilei au crescut șansele de a dezvolta boala.
Cei care au dormit mai mult sau mai puțin de șapte până la nouă ore aveau cu 8% șanse mai mari de a suferi de glaucom, în timp ce cei cu insomnie aveau șanse cu 12% mai mari de a avea probleme de vedere. Oamenii care sforăiau aveau o șansă cu 4% la sută mai mare, iar cei care erau adesea somnoroși în timpul zilei aveau un risc cu 20% mai mare de a dezvolta boala.
Sforăitorii și cei care au experimentat somnolență în timpul zilei au avut cu 10% mai multe șanse de a avea glaucom, în timp ce insomniacii și cei cu un model de somn scurt sau lung au avut cu 13% mai multe șanse de a avea boala.
Presiunea asupra ochiului atunci când este culcat este un factor cheie în dezvoltarea glaucomului. De asemenea, consumul în mod repetat de niveluri scăzute de oxigen, care este rezultatul sforăitului și al apneei în somn, poate afecta nervul ochiului.
Insomnia poate juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea bolii. Hormonii de somn ai celor care suferă de insomnie se sincronizează, ceea ce poate afecta ochiul. Depresia și anxietatea merg adesea mână în mână cu insomnia și pot crește presiunea internă a ochilor.
Cercetătorii recunosc că există potențialul ca glaucomul în sine să influențeze modelele de somn, mai degrabă decât invers.
„Deoarece comportamentele de somn sunt modificabile, aceste descoperiri subliniază necesitatea intervenției cu privire la aceste obiceiuri pentru persoanele cu risc crescut de glaucom și un potențial screening oftalmologic în rândul persoanelor cu probleme cronice de somn pentru a ajuta la prevenirea bolii”, concluzionează cercetătorii într-un comunicat de presă.
Articol de Izabela Constantin
