Pe măsură ce lumea avansează în anumite părți ale globului, tot mai mulți oameni migrează, lăsând în urmă tradiții, cutume și limbi străvechi, care probabil nu o să mai fie vorbite de nimeni la un moment dat. Totodată, mai multe limbi indigene s-au pierdut, ca urmare a invaziilor și a colonizării și și-au pierdut utilitatea, localnicii fiind nevoiți să adere la limba coloniștilor.
Kwak’wala este o limbă vorbită în partea de Vest a Canadei, în insula Vancuver, insulele de lângă și căteva zone adiacente. Aceasta este o limbă predominant orală, transmisă din generație în generație având cinci dialecte de bază. Colonizarea din zonă a interzis vorbirea limbii și practicarea culturii, iar odată cu aceste măsuri, multe limbi indigene s-au pierdut, acestea neavând o bază scrisă ce ar fi putut facilita perpetuarea.
Potrivit estimărilor Consiliului Cultural al Primelor Populații, la momentul actual mai există aproximativ 140 de vorbitori fluenți în Kwak’wala în peste o duzină de Prime Națiuni. Sara Child, membră a bandei Kwagu’ł dar și profesoară în domeniul educației indigene la North Island College din Courtenay, pe coasta de est a insulei Vancouver, spune că majoritatea vorbitorilor din comunitatea sa au între 70 și 80 de ani. Astfel, daca se dorește ca limba să rămână în viață, este nevoie de măsuri rapide.
Sara a creat Fundația Sanyakola, care s-a angajat în colaborarea cu bătrânii pentru a găsi o metodă de a ține limba în viață. Sara Child spune că limba este absolut indisolubil legată de pământ dar și de starea de bine, iar învățarea ei este necesară pentru a menține cultura și a promova diversitatea deja existentă.
“După zeci de ani de deconectare forțată de la pământ și de schimbări ale stilului nostru de viață, pentru mulți dintre bătrânii noștri, limba pământului este prinsă doar în memoria lor”, a spus Child.
Child a apelat la arhivele vaste cu înregistrări ale limbii, adunate de-a lungul unui secol de cercetători și antropologi. Odată cu începerea deceniului ONU al limbilor indigene și cu ajutorul unei finanțări de la MITACS, o organizație non-profit finanțată de guvern ce sprijină dezvoltarea unei tehnologii de inteligență artificială, Child și coechipierii vor dezvolta un algoritm ce va parcurge aceste înregistrări și va transcrie limba în resurse utilizabile. Beneficiul inteligenței artificiale reprezintă rapiditatea cu care aceasta poate procesa datele și poate deduce anumite amănunte care omului i-ar putea lua o viață.
Cercetătorii menționează că cele mai multe tehnologii de conversie a vocii sunt dezvoltate pentru limbi precum engleza, bazate pe substantive, în timp ce Kwak’wala este o limba orală, centrată pe verbe. Astfel, ei sunt nevoiți să își dezvolte propriul instrument de recunoaștere verbal pentru a scoate Kwak’wala din arhive și a o aduce din nou pe buzele vorbitorilor.
„Prin dezvoltarea algoritmului de inteligență artificială, dar și cel de recunoaștere verbală, putem să scoatem din arhive toate resursele minunate pe care le avem și să revendicăm această limbă”, spune Child.
Caroline Running Wolf, doctorandă la Universitatea din British Columbia, proiectează o tehnologie imersivă pentru a preda Kwak’wala, pentru oricine din lume, de oriunde din lume.
Chiar dacă vorbește mai multe limbi, aceasta și-a dorit mereu să învățe Crow, limba tatălui său din Montana, dar acest lucru s-a dovedit dificil pentru ea, deoarece nu a locuit acolo. Astfel, prin tehnologia realității virtuale sau a realității augmentate, vrea să ofere oamenilor o experiență integrativă în învățarea unei limbi.
“Imaginați-vă dacă ați putea să vă cufundați într-o anumită cultură indigenă și să interacționați și să vorbiți cu bătrânii, de exemplu, în timp ce vă îmbarcați într-o călătorie virtuală cu canoea pe teritoriul vostru natal”, a spus ea. “Astfel, ați fi imersați, v-ați distra și ați învăța să vorbiți limba în același timp”. Cu ajutorul acestei tehnologii, nu doar că poți învăța cuvintele și frazele limbii, dar le poți simți pe propria piele aplicabilitatea, iar limba străină și mediul pot avea o continuitate.
Caroline Running Wolf spune că proiectul și finanțarea din partea MITACS de 300.000 de dolari pe o perioadă de trei ani – reprezintă o schimbare binevenită față de cercetarea academică tradițională. “Este condusă de indigeni, este dirijată de indigeni, se concentrează pe cunoștințele și perspectiva indigenilor și sunt foarte încântată de acest lucru, deoarece este o schimbare în modul obișnuit de abordare a lucrurilor”, a spus ea. Aceasta nu este o cercetare ca toate celelalte, deoarece alți investitori ar fi considerat până acum că tehnologia și cunoștințele tradiționale nu au motive pentru a co-exista. Iar acum tradiționalul, vechiul, istoria se întâlnesc cu noutatea, cu progresul.
Child menționează că odata ce tehnologia va fi dezvoltată, aceasta va fi un instrument pentru orice proiect de revitalizare a limbilor indigene, oriunde în lume, dedicat oricărui om interesat de limbile străvechi.
Odată cu implementarea a astfel de tehnologii în lumea limbilor indigene, sau a limbilor mai puțin familiare, ne putem închipui că învățarea unei limbi, mai ales a uneia dificile, va fi mai simplă și mai accesibilă. Acum, nu mai putem spune că am uitat o anumită limbă din lipsă de antrenament deoarece lumea în care ne vom putea antrena poate fi la mai puțin de o pereche de ochelari distanță.
Articol de Victoria Nănău
