Anul acesta, prestigiosul TOP Shanghai a poziționat Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” (UMFCD) în domeniul ”Medical Sciences”, pe subiectul ”Clinical Medicine”, în intervalul 101-150. Este o clasificare bună, iar România se poate mândri cu acest rezultat. Prof. univ. dr. Viorel Jinga, actualul rector al Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” din București, prin proiectele ambițioase pe care le-a demarat își dorește ca România să fie în centrul acțiunii în ceea ce privește cercetarea medicală.
Alexandra Mănăilă: Aș vrea să vă întreb despre proiectele pe care le-ați demarat la UMF ,,Carol Davila” de când sunteți rector. Care sunt cele mai importante și în ce stadiu se află?
Viorel Jinga: Putem discuta despre o serie largă de proiecte atât despre cele cu profil educațional, de cercetare sau administrativ, cât și despre cele cu rol social. Cele legate de partea educațională care vizează și dezvoltarea sistemelor de digitalizare, dar și o parte din aria de cercetare sunt comasate în noul Centru de Inovație și e-Health (CieH) pe care l-am inaugurat relativ recent. Și despre acest centru putem spune că este un proiect important.
În plan administrativ ne-am propus un amplu proiect în valoare de 48 de milioane de euro (50% din sumă provenind dintr-un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiții) care vizează reconsolidarea Palatului Facultății de Medicină pe de o parte, precum și dezvoltarea a două noi centre de cercetare științifică medicală.
În plan social, ne-am implicat foarte mult în contextul pandemiei de COVID-19, atât prin angrenarea studenților în anchete epidemiologice, cât și la nivelul întregii Universități, prin realizarea în luna mai a Maratonului Vaccinării, proiect pe care l-am reluat și luna aceasta. În plus, în parteneriat cu Societățile Române de Dermatologie și Endocrinologie am derulat în această vară, pe litoralul românesc, o amplă campanie de prevenție care a adunat pentru screening endocrinologic și dermatologic peste 2.000 de turiști aflați la Malul Mării Negre.
Alexandra Mănăilă: Institutul de Genomică ar putea atrage multe studii clinice în România. De câți bani este nevoie pentru realizarea Institutului și de unde veți atrage fondurile?
Viorel Jinga: Din perspectiva financiară încă lucrăm asupra unui plan care să cuprindă și strategii strict legate de acest domeniu care de altfel, este unul prioritar. Pentru că fără resurse financiare cercetarea științifică din orice domeniu nu poate excela indiferent de potențialul resursei umane. Pe de altă parte, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG) va fi o instituție ce va avea ca obiectiv principal promovarea medicinei genomice, urmărind reformarea atât a cercetării medicale, cât și a serviciilor de sănătate. Abilitatea institutului de a secvenția și analiza un număr mare de eșantioane va permite României să fie în fruntea progresului în privința geneticii umane și cercetării personalizate din domeniul sănătății, facilitând în același timp colaborările și participarea grupurilor de cercetători în consorții internaționale. ICDG va permite recrutarea unori cercetători internaționali de vârf, va dezvolta proiecte de cercetare unice, stabilind legături puternice cu industria genomicii. Institutul urmărește să aducă România în centrul acțiunii în ceea ce privește cercetarea biomedicală și medicina bazată pe genomică.
Alexandra Mănăilă: Universitatea de Medicină și Farmacie din București are deja un centru de inovație și e-Health (CieH). Ce proiecte de cercetare se realizează în prezent în acest centru de inovație? Știu că vă preocupă cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Cum stă UMF Carol Davila la acest capitol, ce proiecte are în acest domeniu?
Viorel Jinga: Trebuie să precizăm faptul că CieH este o structură din cadrul UMF Carol Davila din Bucuresti care are rolul de a susține dezvoltarea aptitudinilor și competențelor studenților și medicilor în activitățile de inovare și sănătate digitală în vederea creșterii competitivitații și adaptării la digitalizarea sistemelor de educație și sănătate. Pe scurt, CieH vizează dezvoltarea soluțiilor digitale și inovative pentru sectorul medical pentru a deservi toti actorii implicați în domeniul medical. De asemenea, CieH susține transferul tehnologic al solutiilor viabile, cât și valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora.
Alexandra Mănăilă: Când ar putea fi gata campusul universitar pe care intenționați să-l faceți și ce va cuprinde el?
Viorel Jinga: Discutați despre un plan extins de dezvoltare a UMFCD. În fapt este vorba despre o platformă integrată educațională în domeniul medical superpozabilă celor din marile centre universitare ale lumii și care implică multiple ramificații cu proiecții extrem de bine definite. De la săli de curs, amfiteatre, laboratoare și centre de cercetare științifice, până la spații moderne de cazare și cantine studențești, precum și integrarea în acest complex a unui posibil spital multidisciplinar. Deocamdată mă rezum să spun că acest amplu proiect de altfel, unul de maximă importanță la nivel național și nu doar la nivel de Universitate, se află în anumite studii și stadii preliminare.
Alexandra Mănăilă: Prin toate aceste proiecte ale UMF Carol Davila credeți că cercetarea medicală în România ar putea crește interesul studenților pentru cercetare? Câți dintre actualii studenți se orientează spre cercetare și câți merg spre partea clinică?
Viorel Jinga: Medicina, în tot ansamblul său, nu se poate desăvârși fără ramura sa esențială și anume cercetarea științifică, context în care nu numai studenții, dar și medicii sunt conectați în permanență la tot ce aduce nou această plajă extinsă a studiului aprofundat. În medicină, numim acest proces educație medicală continuă imperios necesară în orice specialitate. În ceea ce privește alegerile pe care le fac studenții, balanța a fost întotdeauna înclinată către partea clinică, dar care nu exclude cercetarea științifică medicală creionându-se astfel un tandem esențial către ceea ce trebuie să însemne medicina bazată pe dovezi.
Alexandra Mănăilă: Cât de mult îi poate ajuta cercetarea pe studenții la Medicină să devină mai buni medici?
Viorel Jinga: Vă repet că fără cercetare științifică și fără educație medicală continuă medicina, în tot ansamblul său nu va putea performa niciodată. În concluzie studenții de astăzi, medicii de mâine , nu pot fi decât conectați la tot ce poate fi nou și inovativ în aria medicală, fiind implicați constant în diferite programe naționale sau internaționale de cercetare.
Alexandra Mănăilă: România este codașă la numărul de studii clinice derulate în prezent, ce pot face viitoarele generații pentru a schimba acest lucru?
Viorel Jinga: În parteneriat cu alte instituții cheie din România, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG) poate face ca România să fie un lider în cercetarea în genomică referitoare la sănătatea umană, mediu, agricultură, pescuit, silvicultură, energie, minerit, dezvoltarea de noi bioproduse și tehnologii, precum și în ceea ce privește problemele economice, de mediu, etice, legale și sociale pe care le generează adoptarea pe scară largă a acestei noi tehnologii.
Analiza genomică se află în fruntea cercetării medicale și evoluției clinice din întreaga lume. Țările lider în cercetare, inclusiv SUA și Marea Britanie, au făcut investiții publice și private mari pentru a dobândi atât capacitatea de secvențiere, cât și instrumentele de analiză a datelor necesare pentru cercetare și utilizare clinică. Centrele de genomică existente cu proiecte ambițioase au oferit resurse excepționale cercetătorilor și comunităților clinice și au depus eforturi pentru integrarea secvențierii genomului în practica clinică. Pe măsură ce analiza genomului devine posibilă în cercetare și clinici, România poate să ofere informații vaste în ceea ce privește acuratețea științifică, calitatea sistemului de îngrijiri medicale și fenotiparea detaliată a pacienților.
Alexandra Mănăilă: Cum i-ați caracteriza pe viitorii medici care vă trec astăzi prin mâîni?
Viorel Jinga: Vă pot spune că mă impresionează dorința foarte mare de cunoaștere pe care o manifestă o mare parte dintre studenți și mai ales medicii rezidenți, cei pe care spre exemplu îi formăm în clinica de urologie din cadrul spitalului ,,Theodor Burghele” acolo unde, de altfel, îmi desfășor activitatea clinică. În câteva cuvinte i-aș putea cataloga ca fiind extrem de ambițioși și avizi de cunoaștere, iar provocările aduse de actuala pandemie de COVID-19 îi face să fie cu mult mai riguroși și disciplinați. De-a lungul întregii mele cariere m-am lăsat călăuzit de dictonul “dacă vrei să faci un lucru bine, pune și suflet atunci când îl faci” și întotdeauna am încercat să le insuflu același sentiment tuturor colaboratorilor mei și mai ales medicilor în devenire.
Alexandra Mănăilă: Ce-i lipsește cercetării medicale din România în momentul de față?
Viorel Jinga: Cred că un plus de curaj. Apoi putem discuta despre bani, investiții și rezultate. Iar acest plus de curaj se poate vedea în oglinda performanței academice a Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București prin prezența constantă și în continuă ascensiune într-unul dintre cele mai prestigioase topuri science din lume, Top Shanghai. Astfel, dacă în 2020 UMF ” Carol Davila” s-a poziționat în intervalul 151-200 în domeniul ”Medical Sciences”, pe subiectul ”Clinical Medicine”, anul acesta, prestigiosul TOP Shanghai îi atribuie o poziție superioară, pe același domeniu și subiect, în intervalul 101-150. Și nu cred că este o realizare care poate fi trecută ușor cu vederea, realizare pentru care țin să le mulțumesc, și cu această ocazie, tuturor acelora care și-au adus contribuția științifică și sunt convins că eforturile, dăruirea și tenacitatea lor nu se vor opri aici.
Alexandra Mănăilă: În ce fel pandemia de COVID-19 a afectat proiectele pe care le aveți în derulare la UMF Carol Davila?
Viorel Jinga: Pandemia de COVID-19 nu ne-a afectat doar pe noi. Impactul global atribuit acestei crize sanitare poate fi catalogat ca unul direct proporțional cu insuccesele, derapajele sau succesele întârziate. O scurtă analiză ne arată, prin implicarea mai multor factori esențiali afectați (spre ex cel economic), că la nivel general, anumite proiecte au fost suspendate sau chiar anulate. Pe de altă parte, această pandemie a însemnat și înseamnă pentru medicina globală o adevărată provocare. În cazul UMFCD am reușit să dăm continuitate proiectelor deja demarate, dar să și creionăm noi proiecte care se află în curs de implementare, precum cele atribuite dezvoltării sistemelor de digitalizare. Să nu uităm însă că indiferent de momentele cu care ne confruntăm importantă rămâne prioritizarea lucrurilor în funcție de necesitățile care se impun.
Interviu de Alexandra Mănăilă
