Dacă v-ați recuperat de Covid-19, dar încă resimțiți unele simptome, ați putea avea ceea ce specialiștii numesc afecțiune post-Covid. Acest fenomen este denumit și „Covid de lungă durată” uneori.
Deși majoritatea persoanelor infectate cu Covid-19 se recuperează rapid, pentru mulți oameni efectele virusului pot dura săptămâni sau luni. Pentru unii, poate părea un ciclu continuu de îmbunătățire a stării de sănătate pentru un timp, care apoi se înrăutățește din nou. Aceste efecte pe termen lung nu sunt doar printre cei care au fost nevoiți să meargă la spital sau pentru cei care s-au simțit foarte rău atunci când au prins virusul, ci și pentru persoanele care au trecut prin boală fără complicații.
Simptome durabile pot fi:
- oboseală cronică
- dificultăți de respirație
- dificultăți de somn
- anxietate si depresie
- palpitații ale inimii
- dureri de articulații
- senzație de apăsare în piept sau durere
- incapacitatea de a gândi coerent sau probleme de atenție/concentrare („brain fog”)
- schimbări ale mirosului sau ale gustului
- tuse persistentă
Sondajele au identificat însă zeci, chiar sute de alte simptome. Un studiu amplu realizat de University College London (UCL), a identificat 200 de simptome care afectează 10 sisteme de organe. Acestea includ halucinații, insomnie, modificări ale auzului și vederii, pierderea memoriei pe termen scurt și probleme de vorbire și limbaj. Alții au raportat probleme gastro-intestinale și ale vezicii urinare, modificări ale menstruației și afecțiuni ale pielii. Aceste simptome pot avea și alte cauze și acesta este unul dintre motivele pentru care poate fi dificil să se diagnosticheze Covid-ul lung.
O explicație pentru acest fenomen este că infecția face ca sistemul imunitar al unor oameni să lupte continuu, atacând nu doar virusul, ci și propriile țesuturi.
Acțiunea virusului în sine prin pătrunderea și deteriorarea celulelor noastre ar putea explica unele simptome, cum ar fi pierderea mirosului și a gustului, în timp ce deteriorarea vaselor de sânge ar putea, de exemplu, să contribuie la probleme cardiace și pulmonare.
Nu există un test pentru a diagnostica Covid-ul de lungă durată. Este o afecțiune care nu este pe deplin înțeleasă, iar definiția obișnuită a Covid-ului lung ar fi „simptome de lungă durată după o infecție cu Covid-19, care nu pot fi explicate prin nimic altceva”.
O altă teorie ar fi aceea că fragmente de virus ar putea rămâne în organism, posibil să rămână latente pentru o perioadă, ca mai apoi să fie reactivate. Acest lucru se întâmplă cu alți viruși, cum ar fi herpesul și virusul Epstein Barr, care provoacă febră glandulară.
Cu toate acestea, nu există prea multe dovezi că acest lucru se întâmplă cu Covid în prezent.
Cercetătorii au analizat datele din aplicația COVID Symptom Study pentru a descoperi cine este cel mai expus riscului de a dezvolta Covid de lungă durată. Ei au descoperit că persoanele în vârstă, femeile și cei care au avut cinci sau mai multe simptome în prima săptămână de îmbolnăvire cu virusul au avut mai multe șanse de a dezvolta Covid-ul de lungă durată.
Un studiu realizat de Imperial College din Londra a constatat, de asemenea, că Covid-ul de lungă durată tinde să crească odată cu vârsta (a constatat o creștere cu 3,5% a simptomelor persistente cu fiecare deceniu de viață) și este mai probabil să afecteze femeile. S-a constatat că probabilitatea Covid-ului de lungă durată a fost mai mare în rândul persoanelor supraponderale sau obeze, care fumează, locuiesc în zone defavorizate sau au avut o formă severă a bolii și au trebuit să fie internate la spital. Studiul a fost realizat prin analiza datelor de la o jumătate de milion de adulți din Anglia care au raportat că au fost bolnavi de Covid între septembrie 2020 și februarie 2021.
Există date care atestă că vaccinarea ar putea reduce Covid-ul îndelungat la persoanele care au avut boala înainte de a fi vaccinate.
Într-o cercetare publicată în octombrie 2021, Oficiul pentru Statistică Națională a folosit datele din Sondajul privind infecția cu coronavirus din Regatul Unit pentru a analiza asocierea dintre vaccinarea împotriva Covid-19 și Covid-ul de lungă durată la persoanele care au avut boala deja înainte de vaccin. Ei au descoperit că primul vaccin a fost asociat cu o scădere inițială de 13% a probabilității de auto-raportare de lungă durată a simptomelor, deși nu este dacă aceasta a fost o îmbunătățire de durată sau dacă simptomele au revenit mai târziu. Cea de-a doua doză a fost asociată cu scăderea cu 9% a probabilității de auto-raportare de lungă durată a Covid, în raport cu primirea primei vaccinări și au existat dovezi statistice ale unei îmbunătățirii susținute după aceasta.
Vaccinul administrat (Pfizer, AstraZeneca sau Moderna) nu pare să facă nicio diferență în ceea ce privește rezultatele, de asemenea nici vârsta persoanei, originea etnică, sexul sau alte probleme de sănătate.
În momentul de față însă nu există tratamente specifice, iar accentul principal este pe gestionarea simptomelor și creșterea treptată a activității. Studiile cu privire la cel mai bun mod de a identifica, trata și îmbunătăți viața persoanelor cu Covid îndelungat sunt încă în desfășurare.
Articol de Izabela Constantin