În realitatea virtuală, avatarul nostru are doar mâini.
În videoclipul de promovare Metavers, avatarul lui Mark Zuckerberg are mâini, picioare, un corp extrem de realist. Însă, realitate este relativ diferită. Realitatea virtuală. Realitatea virtuală de fapt, nu are tehnologia pentru a proiecta corpul uman în totalitate și cel mai probabil tehnlogia necesară nu va exista pentru mult timp.
“Urmărirea cu precizie a propriilor picioare este foarte dificilă și, practic, nu este fezabilă doar din punct de vedere fizic cu căștile existente”, a spus Andrew Bosworth, vice președintele Reality Labs și viitor CTO.
Pur și simplu, tehnologia nu este suficient de bine dezvoltată în acest moment. Cu ajutorul căștilor și controllerelor, partea superioară a corpului unei persoane se poate transporta în lumea virtuală cu ușurință, dar urmărirea efectivă a picioarelor este extrem de dificilă.
Unele aplicații, cum ar fi VRChat, permit oamenilor să aibă avataruri cu corp complet, dar acestea folosesc picioare generate de un software care aproximează mișcările, iar acuratețea este destul de scăzută, mișcările fiind mai degrabă caraghioase.
Este încă dificil să îți urmărești perfect picioarele în viața reală și să recreezi aceleași mișcări în VR fără a instala o serie de senzori pe sau în jurul corpului tău. Cu toate acestea, mai mulți experți în VR au declarat că sunt de părere că este important să aducem membrele inferioare în spațiile virtuale.
“Motivul pentru care vrem picioare în realitatea virtuală este că ne fundamentează”, a declarat Avi Bar-Zeev, un consultant VR și AR pentru startup-uri din Oakland, California.
O soluție ar fi adăugarea mai multor senzori la căștile în sine – cum ar fi camere de luat vederi care să fie îndreptate spre sol. Deși la nivel intuitiv ar putea suna ca o soluție rapidă, acest lucru nu ar funcționa deoarece picioarele au forme și dimensiuni diferite iar camerele nu ar putea surprinde suficient de bine membrele noastre inferioare pentru a putea captura indici de mișcare cu o acuratețe ridicată. Totodată, dacă jucătorul s-ar înclina sau și-ar întoarce capul, o cameră orientată spre sol aflată în cască ar pierde din vedere membrele pe care încearcă să le urmărească.
Există o altă opțiune pentru a aduce membrele inferioare în VR, care se află deja pe piață: senzori fizici atașați pe corp de la producătorul HTC. De asemenea, există și dispozitive de urmărire care pot fi legate de membrele dumneavoastră sau de obiecte (cum ar fi o rachetă de tenis) pentru a le putea urmări în VR. Deocamdată, însă, dispozitivele de urmărire funcționează doar cu căștile care se cuplează laun calculator și necesită și o stație de bază, ceea ce limitează mișcarea în realitatea virtuală.
HTC se îndreaptă în direcția dezvoltării unor senzori de urmărire portabili. Aceștia intenționează să vândă un sistem de urmărire legat de încheietura mâinii, care poate urmări un braț de la vârful degetelor până la cot și care este destinat să funcționeze cu ochelarii HTC pentru realitate virtuală. Aceștia ar putea reprezenta un pas important în reproducerea mai realistă a mâinilor și brațelor în realitatea virtuală decât controlerele din prezent.
Daniel O’Brien, directorul general al HTC America, a declarat că se așteaptă ca, în timp, să fie posibilă urmărirea mai multor puncte de pe corp, cum ar fi picioarele și șoldurile. “Cred că imersiunea și urmărirea întregului corp cu o cască all-in-one este ceea ce toată lumea își dorește și la care toată lumea lucrează”, a spus O’Brien, deși la fel ca Bosworth de la Meta, a avertizat că acest lucru nu este posibil momentan.
Aceștia spun că o metodă ar fi să genereze mișcare membrelor inferioare cu ajutorul inteligenței artificiale avertizând însă ca acest lucru ar putea da naștere fenomenului Uncanny Valley. Uncanny Valley este termenul ce descrie sentimentul de neliniște pe care oamenii îl resimt față de tehnologie dacă aceasta este prea similară cu omul, dar nu identică.
O dificultate pe care unii utilizatori ai realității virtuale o descriu este răul de mișcare. Acesta apare deoarece utilizatorul se miscă, iar ochii înregistrează mișcarea, însă corpul nu. Aceste semnale mixte contribuie la simptome precum greață și amețeli. Nu este sigur însă dacă încorporarea membrelor inferioare în realitatea virtuală va reduce aceste efecte adverse sau nu, dar cu siguranță vor face experiența mai imersivă și mai autentică.
Mai avem de așteptat până când ne vom putea vedea picioarele în realitate virtuală și până vom afla ce efecte va induce acest fenomen. Între timp, mâinile și trupul nostru sunt cele cu care putem participa la noua realitate.
Articol de Victoria Nănău
