Generația Z, mai specific persoanele născute între anii 1996 și 2010, a crescut totodată cu dezvoltarea tehnologiei, fiind obișnuită să iși petreacă o mare a timpului în mediul online, dar cu ce cost?
Jennifer Neda John, parte din echipa de cercetători de la Standford Internet Observatory, a analizat ce parte din populație este mai predispusă la a crede o informație falsă (fake news) și cum călătorește aceasta pe rețelele de socializare. Rezultatele relevă că cei tineri au o tendință crescută să creadă o informație și să o împărtășască mai departe dacă simt că se pot intentifica cu persoana care deține informația în primul rând. Astfel, dacă cei tineri simt o relaționare și apartenentă cu persoana în cauza, un influencer sau un micro-influencer, aceștia vor avea tendința să internalizeze gândurile și spusele celor care generează informații.
În mediul offline, când adolescenții decid ce afirmații să creadă și de care să se debaraseze, aceștia se vor folosi de contextul pe care comunitatea lor îl generează. Astfel, conexiunile sociale și reputația individuală dezvoltată de-a lungul anilor primează în informarea lor. Așa se decide, în mediul offline, ce persoane sunt relevante în crearea opiniei personale. Într-un astfel de context, adolescenții se bazeaza mai degrabă pe cunoștințe, decât pe opinia unui singur individ.
Rețelele de socializare, în schimb, generează credibilitate bazată pe individ și nu pe o comunitate de indivizi, iar când încrederea este oferită unei indentități, influencerii devin cei ce dețin autoritatea. Mulțumită faptului că influencerii arată ca urmăritorii lor și vorbesc pe placul lor, ei devin mesageri de încredere pe subiecte pe care nu dețin expertiză.
Potrivit unui studiu realizat de Common Sense Media, 60% din adolescenți aleg să se documenteze despre un subiect întorcându-se către un creator de conținut. Astfel, ceea ce spune un influencer, devine literă de lege, un adevăr incontestabil, în timp ce experții în domeniu se luptă pentru vizibilitate în rândul celor tineri.
Spre exemplu, un videoclip viral pe una dintre rețelele de socializare frecventate de adolescenți, Tik Tok, a pornit o falsă informare în legătură cu un al treilea război modial. “Dacă Joe Biden avea să fie ales președintele Statelor Unite, fanii lui Trump aveau să comită omucidere în masă a minorităților, precum comunitatea LGBT”, erau descrierile videoclipurilor virale.
Bineînțeles că aceste afirmații erau false, dar acest lucru nu a oprit cel puțin 20.000 de tineri din a aprecia această postare și a o posta mai departe, generânde sute de mii de vizualizări, comentarii si like-uri.
Cum a fost posibil ca o astfel de dezinformare să se răspândească atât de repede?
Rezultatul poate fi atribuit, în mare, faptului că cei tineri se indentifică cu persoana care a generat informațiile. Aceștia sunt oameni ale căror gânduri destăinute pe social media sunt rezonante, cu care tinerii se pot identifica extrem de ușor. Spre exemplu, aceștia vorbeau deschis despre problemele lor familiale și dificultătile întâmpinate în orele de matematică – două subiecte cu care aproape orice adolescent poate rezona profund.
Este în natura umană dorința de afiliere cu indivizi cu care ne asemănăm. Iar când încrederea a fost alocată cuiva pe care îl interpretăm ca fiind familiar, nu mulți mai sunt pașii până la internalizarea părerilor celorlalți despre aspecte mai importante ale societății, ca fiind propriile noastre crezuri.
Cum tot mai mulți adolescenti se implică în discuții politice online, ne putem aștepta ca cei ce și-au cultivat deja o identitate credibilă în mediul online să atragă și mai mulți membrii în conversațiile lor. Pe de-o parte, acest lucru are puterea să dea o voce comunităților marginalizate, dar mai ales să promoveze informația defectuoasă. Există bineînțeles și aspecte pozitive ale relației cu un influencer. Spre exemplu, când Magic Johnson a vorbit despre viața lui cu HIV, rata celor ce aleg să se protejeze sexual a crescut considerabil în rândul tinerilor.
De menționat este că studiile demonstrează că dintre toate grupurile de vârste, adolescenții au cea mai mare probabilitate, de până la 18%, să creadă și să răspândească informații false, în cazul acestui studiu, despre vaccinare. Aceste fenomene ar trebui să deschidă conversația despre protecția celor tineri în mediul online și despre cum putem contribui, atât ca societate, dar și ca indivizi pentru a combate acest fenomen.
Articol de Victoria Nănău
