Modul în care se construiește acum, cu beton și cărămizi pare extrem de familiar. In trecut, adăposturile noastre erau construite cu pietre, crengi, trunchiuri de copac, licheni sau lut.
Cu fiecare an ce trece, domeniul materialelor se reinventează constant. Aceste inovații permit arhitecților să își realizeze mai bine viziunea, construind pentru durabilitate, rezistență și flexibilitate.
Indiferent dacă acestea vor fi folosite în mod particular pentru clădiri sau pentru alte domenii, materialele inovatoare au potențialul să impacteze funcționalitatea, înfățișarea și durată de viață a construcției. Astfel, putem să ne întrebăm, când vorbim despre viitorul materialelor, ce materiale vom folosi mai repede decât poate ne așteptăm?
Beton cu proprietăți de auto-reparare
Folosit foarte des în construcții, probabil că singura problemă a betonului este frecvența cu care acesta crapă. Un beton cu capacitatea de a își repara singur crăpăturile ar putea deveni omniprezent ]n industrie. Deși idea unui beton cu astfel de proprietăți datează încă din perioada Romei antice unde acesta era folosit sub apă, ideile contemporane sunt mai sofisticate. Acum, betonul este combinat cu bacterii din familia Bacillus, care în cazul unei fisuri în beton creează calcar pentru umplerea golurilor. Cum bacteriile pot trăi până la 200 de ani, aceasta este o soluție pe termen relativ lung.
Cherestea stratificată din lemn de esență tare
Fabricat din straturi de cherestea solidă, lemnul stratificat încrucișat s-a dovedit a fi o alternativă crucială pentru clădirile care au nevoie de durabilitate și durabilitate. Cu design-ul de tip alternant și stratificat, acesta este la fel de puternic ca și betonul armat și, teoretic, ar putea fi folosit în acelasi mod.
Bioplastic
Extrem de puternic și de lungă durată, plasticul este și unul dintre cele mai contaminante elemente din lume datorită procesului său lent de biodegradare. Bioplasticul realizat din alge, chitine marine, celuloză și alte surse regenerabile de biomasă prezintă o alternativă la problema biodegradării lente.
Fațade homeostatice
Cu toții am fost cândva în locuri unde condițiile de muncă nu erau în totalitate optime, fie din motive de supraîncălzire a clădirii sau a luminii exagerate. Idea din spatele fațadelor homeostatice provine de la materialul cu care acestea sunt construite: elastomer – un polimer cauciucat – ce are atât proprietăți plastice, cât și elastice. Astfel, fațadele se ajustează singure condițiilor de mediu exterior pentru a crea condiții optime în interiorul clădirilor.
Mătase artificială de păianjen
Mătasea de păianjen artificială, un material care deși nu este încă folosit, merită amintit. Compania japoneza, Spiber Inc, menționează că acest material este de 340 de ori mai rezistent ca oțelul și că este gata să devină un material sustenabil de ultimă generație. În pofida celor menționate, mătasea este încă vulnerabilă la diferite temperaturi și schimbări meteorologice, fapt ce blochează proiectul în laboratoarele de cercetare.
Grafen imprimat 3D
Grafenul, considerat unul dintre cele mai puternice materiale artificiale din lume, conține proprietăți fizice care fac aplicațile sale aproape nelimitate. Grafenul prezintă însă o dificultate- acesta există sub formă de fâșii sau fulgi, fapt ce face utilizarea lui în construcții imposibilă. O cercetare publicată de trei ingineri de la Massachusetts Intitute of Technology menționează un tip de structură 3D, care are potențialul să fie la fel de puternic ca oțelul și să cântăreasca doar 5% din greutatea sa dacă este confecționată din grafen.
Aerografit
Creat de cercetătorii de la Universitatea de Tehnologie din Hamburg în 2012, aerografitul este fabricat din rețele de tuburi goale de carbon, ceea ce îl face de 75 de ori mai ușor decât polistirenul. Stabil la temperatura camerei, este, de asemenea, capabil să conducă electricitatea, poate fi îndoit în multiple forme și este este incredibil de rezistent.
Este atât de flexibil și maleabil încât poate fi comprimat într-un spațiu cu 95% din suprafața sa normală și apoi restaurat la forma sa originală, fără deteriorare. În mod uimitor, strângerea aerografitului servește de fapt pentru a-l face mai puternic. Totodata, acesta poate rezista și la vibrații și de aceea este folosit în mod regulat în fabricația avioanelor și sateliților.
Luând în considerare viteza progresului în domeniu, ne putem aștepta ca în scurt timp, acestea să fie folosite la scala largă. Cel mai probabil, folosirea mai multor materiale inovatoare combinate pentru același proiect este soluția ce ar putea rezolva parte din problemele cladirilor contemporane.
Articol de Victoria Nănău
