Îmbătrânirea are în mod evident un impact asupra tuturor, însă același număr de ani cu siguranță nu conduce și la același declin fizic în același ritm. Examinând vasele de sânge din interiorul ochilor unei persoane, medicii ar putea într-o zi să prezică riscul unei persoane de moarte prematură, potrivit unui nou studiu.
Folosind învățarea profundă pentru a prezice „vârsta retiniană” din imaginile suprafeței interne a spatelui ochiului, o echipă internațională de oameni de știință a descoperit că diferența dintre vârsta biologică a retinei unui individ și vârsta reală ar putea fi folosite în studii mai aprofundate.
Retina poate fi privită ca o fereastră spre a vedea și evalua procesele patologice care stau la baza bolilor vasculare și neurologice sistemice, care sunt asociate cu riscuri crescute de mortalitate. Astfel, retina joacă un rol important fiind sensibilă la daunele cumulate ale îmbătrânirii, care cresc riscul de mortalitate, ceea ce face din aceasta un potențial biomarker al îmbătrânirii care poate prezice posibilele riscuri la care o persoană este supusă.
Având în vedere că studiile recente au demonstrat, de asemenea, utilizarea modelelor de învățare profundă – Deep Learning (DL) – pentru a prezice vârsta folosind imagini clinice, echipa a luat în considerare potențialul de a prezice vârsta biologică prin aplicarea acestei tehnici imaginilor retiniene. Învățarea profundă este un tip de învățare automată și inteligență artificială (AI) care imită modul în care oamenii dobândesc anumite tipuri de cunoștințe. Dar, spre deosebire de algoritmii clasici de învățare automată, care sunt liniari, algoritmii de învățare profundă sunt într-o ierarhie de complexitate ce crește gradual.
Modelul de învățare profundă dezvoltat, a analizat peste 80.000 de imagini ale fundului de ochi – suprafața internă din spate a ochiului care include retina. Ei au obținut imaginile de la aproape 47.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, stocate în UK Biobank, o bază de date biomedicală cu peste o jumătate de milion de rezidenți din Marea Britanie. Pentru a afla dacă modelul a prezis corect, s-au analizat mai întâi peste 19.000 de imagini cu fundul de ochi luate de la 11.000 de participanți a căror stare de sănătate era relativ bună. Ideea a fost că vârstele biologice retiniene ale acestor oameni ar trebui să fie destul de asemănătoare cu vârsta lor cronologică.
Modelul a fost destul de precis în prezicerea vârstelor retiniene, cu o precizie de 3,5 ani până la vârstele cronologice. Apoi, s-a folosit modelul pentru a evalua fotografiile rămase ale celor aproape 36.000 de participanți, colectate pe o perioadă de 11 ani. S-a descoperit astfel că 51% dintre aceștia au avut un decalaj de vârstă retiniană – diferența dintre vârsta biologică și cea cronologică – de peste 3 ani, 28% au avut un decalaj de peste 5 ani și 4,5% au avut un decalaj de peste 10 ani. Cu alte cuvinte, acești participanți aveau ochi „mai în vârstă” în comparație cu vârsta lor cronologică.
Diferențele mari de vârstă retiniană au fost asociate cu riscuri de deces cu 49-67% mai mari, altele decât cele cauzate de boli cardiovasculare sau cancer. După ajustarea potențialilor factori de confuzie, a factorilor potențial influenți, cum ar fi hipertensiunea arterială, greutatea (IMC), stilul de viață și etnia fiecare creștere de 1 an a decalajului de vârstă retiniană a fost asociată cu o creștere cu două procente a riscului de deces din orice cauză și cu o creștere cu trei procente a riscului de deces dintr-o cauză specifică, alta decât boala cardiovasculară și cancer. Același proces aplicat ochilor stângi a produs rezultate similare.
Lucrarea raportată este un studiu observational, cercetătorii recunoscând că imaginile retiniene au fost surprinse în trecut iar participanții ar putea să nu fie neapărat reprezentativi pentru populația Regatului Unit. Cu toate acestea, descoperirile lor au determinat că decalajul de vârstă retiniană este un predictor independent al riscului crescut de mortalitate. În timp ce alți predictori existenți ai vârstei biologice sunt invazivi, costisitori, consumatori de timp și nu la fel de preciși, retina poate fi scanată cu ușurință în mai puțin de 5 minute. Dacă putem afla mai multe despre modul în care acest strat de țesut este conectat cu restul corpului, clinicienii ar putea avea la îndemână un instrument incredibil de screening.
Articol de Larisa Ivan
