Denumită Stocarea subterană a energiei gravitaționale, noua tehnică propune o soluție eficientă de stocare a energiei pe termen lung, utilizând mine acum dispărute.
Nu există nicio îndoială că sursele de energie regenerabilă sunt viitorul. Sunt disponibile în toate țările, dar potențialul lor nu a fost încă valorificat pe deplin. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, 90% din electricitatea mondială ar trebui să provină din energie regenerabilă până în 2050.
Acum, sursele precum soarele și vântul sunt inconsistente, așa că găsirea unor modalități inovatoare de a stoca energia într-un mod accesibil și eficient este crucială. Există soluții eficiente pentru stocarea zilnică a energiei, cum ar fi bateriile, dar lipsește o soluție rentabilă pe termen lung.
Într-un nou studiu condus de Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate, o echipă de cercetători a dezvoltat o nouă modalitate de a stoca energie prin transportul nisipului în minele subterane abandonate. Denumită Underground Gravity Energy Storage (UGES), noua tehnică propune o soluție eficientă de stocare a energiei pe termen lung, utilizând mine abandonate, care sunt milioane la nivel global.
„Minele au deja infrastructura de bază și sunt conectate la rețeaua electrică, ceea ce reduce semnificativ costurile și facilitează implementarea centralelor UGES”, a spus într-un comunicat Julian Hunt, cercetător în Programul IIASA pentru Energie, Climă și Mediu și autorul principal al lucrării.
Componentele principale ale UGES sunt puțul, generatorul, locurile de depozitare superioare și inferioare și echipamentele miniere. UGES generează energie electrică atunci când prețul este mare prin coborarea nisipului într-o mină subterană. Energia potențială a nisipului este apoi convertită în electricitate prin frânare regenerativă. Apoi, nisipul este ridicat din mină într-un rezervor superior cu ajutorul motoarelor electrice pentru a stoca energie atunci când electricitatea este ieftină.
Cu cât puțul de mine este mai adânc și mai lat, cu atât mai multă putere poate fi extrasă din instalație și cu cât mina este mai mare, cu atât capacitatea de stocare a energiei a centralei este mai mare, conform eliberării.
Deoarece mediul de stocare a energiei al UGES este nisipul, nu se pierde energie la autodescărcare, spre deosebire de bateriile normale. Acest lucru permite stocarea energiei pe o perioadă foarte lungă, de la săptămâni la câțiva ani.
Cercetătorii notează că costurile de investiții ale UGES sunt de aproximativ 1 până la 10 USD/kWh și costurile cu capacitatea de alimentare de 2.000 USD/kW. Iar tehnologia este estimată a avea un potențial global de șapte până la 70 TWh, cea mai mare parte a acestui potențial fiind concentrată în China, India, Rusia și SUA.
„Pentru a decarboniza economia, trebuie să regândim sistemul energetic bazat pe soluții inovatoare folosind resursele existente. Transformarea minelor abandonate în stocare de energie este un exemplu al multor soluții care există în jurul nostru și trebuie doar să schimbăm modul în care le implementăm” a spus Behnam Zakeri, coautor al studiului și cercetător în Programul IIASA pentru Energie, Climă și Mediu.
Tranzițiile energetice cu emisii scăzute de carbon care au loc la nivel mondial sunt determinate în principal de integrarea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană și solară. Aceste surse variabile de energie regenerabilă (VRE) necesită opțiuni de stocare a energiei pentru a se potrivi în mod fiabil cu cererea de energie la diferite scale de timp.
Articol de Răzvan Lupu
