Transportul public era deja una dintre cele mai mari probleme pentru toate municipalitățile și înainte de pandemie însă odată cu măsurile de distanțare socială implementate, mersul cu autobuzul, tramvaiul sau metroul, mai ales în marile orașe, devine o provocare. Cu toate că ne-am fi gândit că nu vor fi prea mulți oameni concentrați în același spațiu, în același timp, realitatea ne contrazice, făcând din transportul public principala barieră pentru studenți și lucrători în a reveni la rutina zilnică, în siguranță.
Un studiu demarat în Curitiba, Brazilia, încearcă ca prin analizarea tiparelor cu care cetățenii folosesc mijloacele de transport în comun să stabilească perspectivele digitalizării și să facă pasul către un oraș inteligent. Aici transportul public este realizat exclusiv de operatori privați de autobuz sub administrația orașului, responsabilă să asigure calitatea, să calculeze valorile taxelor și să subvenționeze cetățenii care nu își permit sau au gratuitate acordată de lege.
Sistemul se confrunta deja cu multe probleme, printre care și numărul mare de utilizatori care supraaglomerează autobuzele la ore de vârf, încă dinainte de pandemie, iar acum provocarea este mult mai mare nu numai în ceea ce privește infrastructura, eficiența sistemului dar și investițiile în vederea livrării unor servicii de calitate. Astfel, pentru a ajunge la satisfacția tuturor părților implicate, este nevoie de reorganizarea rutinelor și programelor zilnice pentru a muta oamenii din punctele de origine la destinații printr-o coordonare a cererii în timp real evitând aglomerația și pierderile de timp și bani.
Prin urmare, acest studiu a observat și a găsit tiparele în comportamentul zilnic al pasagerilor și a identificat principalele variabile responsabile de decizia pasagerului de a utiliza transportul public. Scopul studiului este de a determina dacă se poate organiza transportul astfel încât să nu se creeze aglomerări în vremuri de pandemie.
În Finlanda, în timpul epidemiei de COVID-19 din primăvara anului 2020, a fost identificată o cerere mai mică în transportul public pentru a satisface numărul mai scăzut de călători din mijloacele de transport. Prima întrebare a unui alt studiu ce vizează orașul Tampere, Finlanda, de această dată, a fost legată de cum s-a schimbat numărul de călători în transportul public în timpul epidemiei în diferite zone și rute și dacă schimbările din numărul de călători a fost în întreaga regiune sau anumitor zone sau doar pentru anumite rute în special.
Se vede astfel o preocupare la nivel global în ceea ce privește impactul și efectele pe care transportul public le are asupra populației.
În acest sens, pentru a încetini răspândirea rapidă a coronavirusului, metroul din New York a demarat procesul de închidere în fiecare noapte, pentru prima dată în 115 ani. Asta însemnă că Autoritatea Metropolitană de Transport (MTA), a trebuit să creeze o rețea masivă de autobuze care să compenseze cei aproximativ 1.070 de kilometri de cale ferată pe care acesta o acoperea. Este echivalentul unei linii care se întinde de la New York la Chicago, pentru un sistem care deservește aproximativ 5,5 milioane de oameni în fiecare zi a săptămânii.
La scurt timp după ce a fost luată decizia, la sfârșitul lunii aprilie 2020, s-a utilizat Remix, una dintre cele mai populare platforme de planificare a transportului din lume. Software-ul de autoservire permite agențiilor de tranzit să redirecționeze cu ușurință linii sau să creeze altele noi. Ca rezultat al acestei lucrări, MTA a adăugat trei noi rute de autobuz care ar conecta, de exemplu, lucrătorii din domeniul sănătății și alții din Bronx, din sudul și estul Brooklynului, de partea de vest a Manhattanului sau de orice punct de-a lungul drumului.
A fost o bătălie timpurie în ceea ce MIT Technology numește cea mai gravă criză existențială pentru transportul public urban occidental din timpul vieții noastre. În Europa și America de Nord, numărul de călători a scăzut pe fondul restricțiilor de călătorie cauzate de pandemie.
Măsuri privind limitarea infectării în timpul pandemiei au fost luate și în București, numărul mijloacelor de transport fiind suplimentate iar mesaje privind distanțarea socială fiind lansate pe toate platformele de comunicare. Este însă suficient pentru o capitală cu peste 2 milioane de locuitori?
Adevărul este că imaginea metroului bucureștean lasă să se vadă distanțarea doar în zilele de sărbătoare, atunci când traficul se mută către ieșirea din oraș. Conceptul de oraș inteligent este pe cât de interesant pe atât de îndepărtat momentan.
Articol de Larisa Ivan
