Demența este o tulburare debilitantă care, în timp, duce la o scădere severă a funcției cognitive. Deși nu are legătură directă cu greutatea unei persoane, există unele dovezi care sugerează că ar putea exista o legătură între excesul de greutate și un risc crescut de a dezvolta această afecțiune.
Diabetul, hipertensiunea arterială și alte boli cardiovasculare sunt toate cauzate de obezitate. Aceste tulburări pot afecta alimentarea cu sânge a creierului și pot crește posibilitatea dezvoltării demenței vasculare.
În plus, inflamația cronică este legată de obezitate și poate avea un efect asupra funcției creierului. Există dovezi că inflamația contribuie la o serie de boli neurodegenerative. Rezistența la insulină, care poate afecta funcția creierului și crește riscul de declin cognitiv, poate fi provocată și de supraponderalitate.
Potrivit unui studiu recent, căpșunile pot ajuta la descurajarea apariției demenței la adulții cu probleme de greutate. Cercetarea a constatat că 30 de adulți supraponderali de vârstă mijlocie care au raportat că au o pierdere cognitivă modestă au experimentat mai puține probleme de memorie și mai puține simptome depresive după ce au mâncat căpșuni în fiecare zi, timp de doar 12 săptămâni.
Lucrarea a urmărit cinci bărbați și 25 de femei într-un studiu dublu-orb, controlat, randomizat, care a avut un grup consumând o pudră pe bază de căpșuni și altul primind o pudră placebo.
Rezultatele au arătat că în timpul intervenției de 12 săptămâni, persoanele cărora li s-a administrat întregul praf de căpșuni din fructe au avut o scădere a „erorilor de intruziune” la finalizarea unei sarcini de învățare a listei de cuvinte.
Acest lucru este relevant pentru recunoașterea declinului cognitiv, deoarece afectarea memoriei este un simptom predominant al demenței târzii. În plus, persoanele care au primit pudra de căpșuni din fructe întregi au raportat mai puține simptome de depresie, sugerând că fructele ar putea duce la capacități de reglare emoțională îmbunătățite.
„Demența este un termen general care include multe boli diferite, toate fără remedii”, a spus Robert Krikorian, Ph.D., cercetător principal și Profesor în departamentul de psihiatrie de la Centrul Academic de Sănătate de la Universitatea din Cincinnati.
„Nu este clar când sau dacă va fi disponibilă o terapie eficientă; prevenirea și atenuarea prin alegeri alimentare și stil de viață este în prezent cea mai bună abordare pe care o avem.”a adăugat el.
Cercetătorul a continuat spunând că, deoarece se crede că demența se dezvoltă pe parcursul mai multor decenii, echipa sa a ales să-și efectueze studiile cu persoane supraponderale de vârstă mijlocie. Alegerea lor a fost influențată și de faptul că excesul de greutate s-a dovedit a influența inflamația cronică, un alt precursor al declinului cognitiv.
Cercetările anterioare privind relația dintre consumul de căpșuni și sănătatea creierului au fost întreprinse pe scară largă atât în mediul populațional, cât și în mediul clinic. De exemplu, studiile efectuate la Universitatea Rush au relevat o legătură între o incidență mai scăzută a demenței Alzheimer și pelargonidină, o substanță biochimică prezentă în principal în căpșuni.
În plus, studiile observaționale pe termen lung, cum ar fi Studiul privind sănătatea asistentelor și Studiul profesioniștilor din sănătate, au arătat că persoanele care consumă căpșuni în mod regulat au rate scăzute de deteriorare cognitivă.
Studiul este publicat în revista Nutrients.
Articol de Răzvan Lupu
