Studiul a luat în considerare citirile zilnice de temperatură și datele de mortalitate din 147 de zone din 16 țări europene.
Valurile de căldură pot avea efecte dăunătoare asupra sănătății și pot crește ratele de deces, în special în grupurile care sunt deja expuse riscului de afecțiuni preexistente. Corpul uman este supus stresului atunci când temperaturile cresc brusc peste medie pentru o perioadă lungă de timp.
Temperatura extremă poate provoca tulburări legate de căldură, inclusiv insolație și epuizare, care pot fi fatale dacă nu sunt tratate rapid. În mod special expuse riscului sunt grupurile vulnerabile precum bătrânii, copiii mici, persoanele cu afecțiuni medicale preexistente și persoanele cu acces restricționat la instalațiile de răcire sau aer condiționat.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), vara lui 2022 în Europa ar fi putut înregistra peste 70.066 de decese legate de temperaturi record.
Citirile zilnice ale temperaturii și datele de mortalitate din 147 de zone din 16 țări europene au fost combinate de echipa de cercetare pentru a ajunge la această concluzie. Estimările mortalității de la căldură și frig în diferite grade de agregare (zilnic, săptămânal, de două săptămâni și lunar) au fost examinate și contrastate.
Noile rezultate au fost diferite de o analiză anterioară a aceleiași echipe, efectuată în 823 de regiuni din 35 de țări europene, care a constatat că numărul deceselor premature cauzate de căldură în 2022 a fost de doar 62.862.
„Este important de menționat că diferențele au fost foarte mici în perioadele de frig și căldură extreme, cum ar fi vara lui 2003, când subestimarea de către modelul de date săptămânal a fost de doar 4,62%”, explică Joan Ballester Claramunt, cercetător ISGlobal.
Experții au subliniat, de asemenea, importanța luării în considerare a datelor săptămânale, spre deosebire de datele lunare sau trimestriale.
„În general, nu găsim modele bazate pe date agregate lunare utile pentru estimarea efectelor pe termen scurt ale temperaturilor ambientale”, a explicat Ballester.
Capacitatea de a utiliza date săptămânale este avantajoasă în acest domeniu de studiu, deoarece blocajele birocratice fac adesea dificilă sau imposibilă pentru cercetători să organizeze studii epidemiologice la scară largă pe baza datelor zilnice.
Ballester a susținut că datele săptămânale, care sunt ușor disponibile pentru utilizare în timp real în toată Europa, pot oferi „o bună aproximare a estimărilor obținute folosind modelul de date zilnice” în situațiile în care datele zilnice nu sunt disponibile.
„Modelele bazate pe date săptămânale oferă suficientă precizie în estimările mortalității pentru a fi utile în practica în timp real în supravegherea epidemiologică și pentru a informa politicile publice, cum ar fi, de exemplu, activarea planurilor de urgență pentru reducerea impactului valurilor de căldură și a perioadelor de frig” a conchis Ballester.
Este esențial ca, în timpul valurilor de căldură, oamenii și comunitățile să ia măsuri preventive, cum ar fi consumul suficient de apă, evitarea activităților fizice solicitante în aer liber în cele mai calde momente ale zilei și supravegherea cetățenilor în vârstă sau vulnerabili.
Pentru a diminua efectele valurilor de căldură și a scădea mortalitatea care le însoțește, campaniile de sănătate publică și strategiile de răspuns în situații de urgență sunt, de asemenea, esențiale.
Studiul este publicat în revista The Lancet Regional Health – Europe.
Articol de Răzvan Lupu
