Două noi studii ale somnului pe Stația Spațială Internațională ajută astronauții și oamenii de pe pământ să se odihnească mai bine.
„Ți s-a spus vreodată să nu te uiți la telefon înainte de culcare? Acest lucru se datorează faptului că lumina albastră vă afectează ritmul circadian – răspunsul dumneavoastră natural la schimbările de lumină naturală”, se arată într-o postare de vineri a Agenției Spațiale Europene (ESA).
Astronautul ESA Andreas Mogensen efectuează în prezent cercetări despre somn pe Stația Spațială Internațională. Misiunea sa se numește Huginn și constă în două studii care încearcă să înțeleagă mai multe despre lumina circadiană și somnul pe orbită.
„Astronauții de pe Stația Spațială fac un cerc complet al Pământului la fiecare 90 de minute și experimentează 16 apusuri și răsărituri în fiecare zi. Cu această rutină nepământească, astronauții se pot lupta să găsească un ritm zilnic natural în spațiu. Stația spațială urmează Greenwich Mean Time (GMT), ceea ce ajută la menținerea unui program constant, împreună cu rutine regulate de trezire și de culcare”, se arată în comunicatul de presă al ESA.
Ritmurile circadiene sunt procese naturale fizice, mentale și comportamentale care urmează un ciclu de 24 de ore și răspund în primul rând la lumină și întuneric. Ele afectează majoritatea ființelor vii, inclusiv animale, plante și microbi.
În spațiu, aceste ritmuri sunt distorsionate, ceea ce înseamnă că astronauții ar putea suferi de insomnie și somn inadecvat și perturbat. Pentru a evita aceste consecințe groaznice, Mogensen a folosit o lumină specială dezvoltată de SAGA Space Architects din Copenhaga, Danemarca. Constă dintr-o lampă specializată proiectată special pentru a susține ritmul circadian al astronauților în spațiu.
Seara, când Mogensen vrea să doarmă, lumina devine roșie la fel ca un apus de soare. Dimineața, devine albastrâ pentru a simula răsăritul soarelui într-o zi senină și strălucitoare.
Pentru studiul somnului pe orbită, Mogensen folosește un dispozitiv de măsurare în ureche care urmărește electroencefalograma (EEG) a creierului său. Invenția este opera cercetătorilor de la Universitatea Aarhus, Danemarca, și le permite să-și evalueze activitatea creierului pe tot parcursul nopții.
Cercetătorii celor două studii lucrează împreună pentru a-și extrage toate datele și pentru a înțelege mai bine somnul în spațiu, precum și pe pământ. Descoperirile sunt deosebit de relevante în zilele noastre, deoarece cercetările indică faptul că schimbările climatice interferează cu tiparele noastre de somn.
Un studiu din 2022 a constatat că încălzirea globală face umanitatea să piardă somnul esențial, iar efectul este mai rău la oamenii din țările în curs de dezvoltare.
„Rezultatele noastre indică faptul că somnul – un proces de restaurare esențial pentru sănătatea și productivitatea umană – poate fi degradat de temperaturile mai calde”, a declarat la acea vreme autorul principal al studiului Kelton Minor, într-o declarație de presă.
„De-a lungul anotimpurilor, demografiei și diferitelor contexte climatice, temperaturile exterioare mai calde erodează în mod constant somnul, iar cantitatea de pierdere a somnului crește progresiv pe măsură ce temperaturile devin mai calde.” a declarat el.
Deși studiile ESA nu iau în considerare temperaturile mai calde, rezultatele lor ar putea oferi sfaturi și sugestii pentru un somn mai bun, care ar putea contracara pierderea somnului cauzată de un climat mai cald. Deoarece studiile sunt întreprinse în condiții extreme de spațiu, ele pot oferi soluții la lipsa somnului cauzată de fenomene meteorologice extreme.
Articol de Răzvan Lupu
