Când oamenii se află într-o dispoziție negativă, pot fi mai rapizi în a detecta inconsecvențele în lucrurile pe care le citesc, sugerează un nou studiu condus de Universitatea din Arizona.
Studiul, publicat în Frontiers in Communication, se bazează pe cercetările existente despre modul în care creierul procesează limbajul.
“Starea de spirit și limbajul par să fie susținute de diferite rețele ale creierului. Dar avem un singur creier, iar cele două sunt procesate în același creier, așa că există o mulțime de interacțiuni. În acest studio arătăm că atunci când oamenii sunt într-o dispoziție negativă, sunt mai atenți și analitici. Ei examinează cu atenție ceea ce se spune de fapt într-un text și nu folosesc doar cunoștințele lor implicite despre lume.” a spus Vicky Lai, profesor asistent de psihologie și științe cognitive la Universitatea din Arizona, care a lucrat cu colaboratori din Olanda pentru a explora modul în care creierul oamenilor reacționează la limbaj atunci când sunt într-o dispoziție bună versus una negativă.
Vicky Lai și co-autorii studiului ei și-au propus să manipuleze dispozițiile participanților, arătându-le fragmente dintr-un film trist – „Sophie’s Choice” – sau dintr-un serial amuzantă – „Friends”. Un sondaj computerizat a fost folosit pentru a evalua starea de spirit a participanților înainte și după vizionarea fragmentelor de film. Deși fragmentele amuzante nu au avut niciun impact asupra stării de spirit a participanților, cele triste au reușit să-i pună pe participanți într-o dispoziție mai negative.
Participanții au ascultat apoi o serie de înregistrări audio neutre din punct de vedere emoțional cu povești din patru propoziții, fiecare conținând o „propoziție critică” care fie a susținut, fie a încălcat cunoașterea implicită sau familiară a cuvintelor. Acea propoziție a fost afișată câte un cuvânt pe ecranul unui computer, în timp ce undele cerebrale ale participanților au fost monitorizate de EEG (electroencefalograma), un test care măsoară undele cerebrale.
De exemplu, cercetătorii au prezentat participanților la studiu o poveste despre conducerea pe timp de noapte care s-a încheiat cu fraza critică „Cu luminile aprinse, poți vedea mai multe”. Într-o poveste separată despre observarea stelelor, aceeași propoziție critică a fost schimbată cu „Cu luminile aprinse, poți vedea mai puțin”. Deși această afirmație este corectă în contextul observării stelelor, ideea că aprinderea luminilor ar determina o persoană să vadă mai puțin este un concept mult mai puțin familiar care sfidează cunoștințele implicite.
Cercetătorii au prezentat, de asemenea, și versiuni ale poveștilor în care frazele critice au fost schimbate astfel încât să nu se potrivească contextului poveștii. De exemplu, povestea despre conducerea noaptea ar include propoziția „Cu luminile aprinse, poți vedea mai puțin”. Apoi s-au uitat la modul în care creierul a reacționat la inconsecvențe, în funcție de starea de spirit. Ei au descoperit că atunci când participanții erau într-o dispoziție negativă, pe baza răspunsurilor la sondaj, ei au arătat un tip de activitate cerebrală strâns asociată cu reanalizarea.
„Arătăm că starea de spirit contează și că atunci când facem anumite sarcini ar trebui să fim atenți la starea noastră de spirit.Dacă suntem într-o dispoziție proastă, poate că ar trebui să facem lucruri mai detaliate, cum ar fi corectarea.”, a spus Vicky Lai.
Participanții la studiu au finalizat experimentul de două ori – o dată în starea de dispoziție negativă și o dată în starea de dispoziție fericită. Fiecare proces a avut loc la o săptămână, cu aceleași povești prezentate de fiecare dată. „Sunt aceleași povești, dar în stări diferite, creierul le vede diferit, starea de spirit tristă fiind cea mai analitică”, a spus Lai.
Între timp, Lai și colegii ei spun că starea de spirit ne poate afecta în mai multe moduri decât am crezut anterior.
„Când se gândesc la modul în care starea de spirit îi afectează, mulți oameni pur și simplu se gândesc la lucruri cum ar fi să fie morocănoși, să mănânce mai multă înghețată sau, în cel mai bun caz, să interpreteze discursul altcuiva într-un mod părtinitor. Dar se întâmplă mult mai mult, chiar și în colțurile neașteptate ale minții noastre. Este foarte interesant. Imaginează-ți că laptopul tău e mai mult sau mai puțin precis, în funcție de nivelul bateriei –asta este de neconceput. Dar în procesarea informațiilor umane așa ceva pare să se întâmple”, a spus Cercetătorul Jos van Berkum de la Universitatea Utrecht din Olanda.
Studiul a fost realizat în Olanda.
Articol de Cristina Zarioiu
