Deși dragostea este în aer în această perioadă, nu înseamnă că suferința dispare ca prin magie timp de o lună. „Sindromul inimii frânte” este cât se poate de real și nu trebuie ignorat, deoarece poate duce la insuficiență severă a mușchiului cardiac pe termen scurt, conform UW Medicine și, în cazuri rare, poate fi chiar fatal.
„Sindromul inimii frânte” poartă o mulțime de alte denumiri, cum ar fi cardiomiopatia indusă de stres sau cardiomiopatie Takotsubo, însă medicii l-au explicat ca fiind o altă formă de insuficiență cardiacă. Afecțiunea este observată mai ales la femeile de vârstă mijlocie, dar i se poate întâmpla oricui. Simptomele sunt provocate de un factor de stres emoțional, cum ar fi o ceartă sau chiar un eveniment mare din viață, iar cardiologii sunt de părere că simptomele sunt destul de spontane și includ presiunea toracică intensă, durerea și slăbiciune bruscă.
„Ne referim la ceea ce numim o cardiomiopatie, o inimă bolnavă, o inimă slabă care apare din senin și poate duce la insuficiență cardiacă ce poate fi o afecțiune foarte gravă. De multe ori se recuperează de la sine, cu ajutorul terapiei”, a spus dr. Mark Ricciardi, director de cardiologie intervențională la NorthShore University Health System.
Deși acest sindrom al inimii frânte este foarte rar, problemele cardiace au devenit o îngrijorare pe măsură ce pandemia continuă, bolile de inimă fiind încă o cauză principală a deceselor.
Cauza exactă a acestui sindrom este neclară. Se consideră că este vorba despre o creștere a hormonilor de stres, cum ar fi adrenalina, care ar putea afecta temporar inima. Modul în care acești hormoni ar putea răni organele sau dacă există și alți factori implicați nu este complet clar. O strângere temporară (constricție) a arterelor mari sau mici ale inimii ar putea fi unul dintre pioni. Persoanele care suferă de sindromul inimii frânte pot avea, de asemenea, o modificare a structurii mușchiului inimii.
Afecțiunea în cauză este adesea precedată de un eveniment fizic sau emoțional intens. De exemplu, o manifestare a unei boli acute, cum ar fi un atac de astm sau o infecție cu COVID-19 sau o intervenție chirurgicală majoră, deși până și un os rupt poate duce la sindromul inimii frânte. Orice lucru care provoacă un răspuns emoțional puternic, cum ar fi o moarte sau o altă pierdere, fie și o ceartă puternică poate declanșa această afecțiune.
„Nu pot sublinia suficient cât de important este să ne verificăm dacă simțim orice simptome de tipul durere în piept care apar brusc sau neașteptat, dificultăți de respirație sau greutate în a respira”, a spus dr. Sadiya Khan, cardiolog la Northwestern Medicine.
Deși simptomele pot fi similare cu cele ale unui atac de cord, există câteva diferențe cheie. În primul rând, rezultatele în urma unui test EKG arată diferit în cazul celor două afecțiuni. De asemenea, testele de sânge nu indică semne de afectare a inimii sau blocaje în arterele coronare.
În cazul sindromului, timpul de recuperare este mai rapid, de obicei fiind vorba de câteva zile sau săptămâni, comparativ cu timpul de recuperare de o lună sau mai mult în cazul unui atac de cord.
Cu ajutorul terapiei, majoritatea pacienților se pot recupera complet după simptome în câteva săptămâni, dar în cazuri rare, ignorarea acestora poate duce la insuficiență musculară cardiacă fatală.
Articol de Izabela Constantin
