Probabil fiecare dintre noi este familiar cu acele momente în care se ajunge la o derulare continuă printre rețelele de socializare sau cu momentele în care navigăm pe web prin valuri de știri, fie ele bune sau rele. Acest fenomen a primit mai multă atenție în timpul pandemiei, atunci când i s -a dat chiar și un nume: doomscrolling.
Potrivit unei estimări, într-o singură zi, o persoană parcurge 90 de metri de conținut, prin acest fenomen de derulare între rețelele de socializare. Factorii care ne țin lipiți de telefoanele noastre sunt atât de natură psihologică, cât și din domeniul neurobiologiei.
Creierul nostru este pregătit să răspundă rețelelor de socializare, deoarece este un tip de sistem de recompensă variabilă, explică Don Grant, doctor și director al serviciilor de ambulatoriu al Newport din Santa Monica. Asemenea șoarecilor dintr-un laborator care trag constant de o pârghie în speranța de a primi încă o gustare, continuăm să derulăm în căutarea unei experiențe online care să declanșeze o eliberare plăcută de dopamină. Natura aleatorie a acestor recompense – indiferent dacă iau forma unor aprecieri, a unei reclame sau a unei postări care ne captează – este cea care catalizează comportamentul obișnuit.
De asemenea, doomscrolling-ul poate promova sentimente de anxietate și depresie. Serotonina este o substanță chimică importantă a creierului cu rol în reglarea stării de spirit și aceasta poate scădea atunci când suntem stresați constant sau întristați de vești proaste pentru perioade lungi de timp. Tratamentele farmacologice care cresc nivelul de serotonină sunt folosite pentru a trata depresia și anxietatea.
Consumul de știri negative a fost asociat în cercetări cu frica, stresul, anxietatea și tristețea.
„Dacă ești predispus la anxietate, depresie sau tristețe, doomscrolling-ul poate fi ca și cum ai păși în nisipurile mișcătoare”, spune psihologul Susan Albers. „Negativitatea te poate trage rapid și poate duce la atacuri de panică.” Ea spune, de asemenea, că îți poate afecta somnul: „Când ești anxios, este greu să-ți stingi mintea pentru a merge la culcare”.
Un studiu publicat în 2021 în Neuron a oferit o explicație pentru motivul pentru care nu putem opri navigarea inconștientă pe internet odată ce începem. Când ne confruntăm cu posibilitatea de a afla mai multe vești proaste, anumite părți ale creierului care sunt implicate în procesul de învățare se activează. Chiar dacă noile informații ne-ar putea face să ne simțim rău, preferința creierului rămâne să afle mai multe în loc să închidă telefonul și să se întoarcă spre realitatea din jur.
O altă problem cauzată de navigarea inconștientă a rețelelor media pentru perioade lungi de timp este capacitatea redusă de atenție. În 2015, Microsoft a făcut un studiu asupra gradului de atenție al oamenilor și s-a constatat că perioada de timp în care un om poate acorda atenția unui singur lucru este de opt secunde. Bineînțeles, atenția noastră nu a fost întotdeauna atât de scăzută, dar ne-am antrenat să ne plictisim de un subiect înainte de a descoperi chiar și jumătate din el prin cantitățile uriașe de conținut pe care le consumăm zilnic.
În prezent, suntem conștienți de faptul că rețelele sociale au potențialul de a fi folosite în scopuri benefice. Interacțiunea socială pe care o oferă acestea poate fi crucială pentru a ne ajuta mintea să facă față vremurilor confuze și îngrijorătoare în care trăim. În timp ce doomscrolling-ul ne poate face anxioși, nu este nevoie să ne aruncăm telefonul în ocean pentru a scăpa de aceste consecințe negative. În schimb, activarea notificărilor pentru timpul de utilizare poate fi de folos încercărilor de a reduce perioadele de timp petrecute în fața ecranului.
Articol de Izabela Constantin
