Un nou studiu a descoperit că expunerea timpurie la antibiotice poate provoca astm bronșic și alergii permanente.
„Implicația practică este simplă: evitați utilizarea antibioticelor la copiii mici ori de câte ori puteți, deoarece poate crește riscul de probleme semnificative pe termen lung cu alergii și/sau astm bronșic”, a spus autorul principal Martin Blaser, director al Centrului pentru Biotehnologie Avansată și Medicină Rutgers.
Autorii studiului, de la Universitatea Rutgers, Universitatea din New York și Universitatea din Zurich, au declarat că antibioticele afectează comunitățile microbiomului intestinal și funcțiile metabolice. Aceste modificări ale structurii microbiotei pot afecta imunitatea gazdei.
Șoarecilor în vârstă de cinci zile li s-a administrat apă, azitromicină sau amoxicilină în prima etapă a experimentului. După ce șoarecii au ajuns la vârsta adultă, oamenii de știință i-au expus la un alergen comun produs de acarienii de praf de casă. Șoarecii care luaseră oricare dintre antibiotice, în special azitromicină, au avut răspunsuri imunologice sporite, adică alergii.
În a doua și a treia etapă a experimentului a fost testată ipoteza conform căreia anumite bacterii intestinale sănătoase, care sunt esențiale pentru dezvoltarea adecvată a sistemului imunitar, sunt ucise prin expunerea timpurie la antibiotice (dar nu prin expunerea ulterioară), ceea ce duce la alergii și astm.
Timothy Borbet, autorul principal, a transferat inițial probe de fecale bogate în bacterii de la primul grup de șoareci la un al doilea grup de șoareci adulți, fără a fi expus anterior la bacterii sau germeni. Unii au primit mostre de la șoareci cărora li s-a administrat azitromicină sau amoxicilină în copilărie , în timp ce alții au primit mostre normale de la șoareci care primiseră apă.
Șoarecii care au primit mostre modificate cu antibiotice nu au avut mai multe șanse decât alți șoareci să dezvolte răspunsuri imune la acarienii de praf, la fel cum oamenii care primesc antibiotice la vârsta adultă nu au șanse mai mari de a dezvolta astm sau alergii decât cei care nu au intrat în contact cu antibioticele în primii ani de viață.
Lucrurile au stat altfel, însă, pentru generația următoare. Descendenții șoarecilor care au primit mostre modificate cu antibiotice au reacționat mai mult la acarienii de praf de casă decât cei ai căror părinți au primit mostre nealterate de antibiotice, la fel cum șoarecii care au primit antibiotice inițial ca bebeluși au reacționat mai mult la alergen decât cei care au primit apă.
„Acesta a fost un experiment atent controlat”, a spus Blaser. „Singura variabilă din prima parte a fost expunerea la antibiotice. Singura variabilă din a doua parte a fost dacă amestecul de bacterii intestinale a fost afectat de antibiotice. Orice altceva legat de șoareci era identic”.
Blaser a adăugat că „aceste experimente oferă dovezi puternice că antibioticele determină dezvoltarea răspunsurilor imune nedorite prin efectul lor asupra bacteriilor intestinale, dar numai dacă bacteriile intestinale sunt modificate în copilăria timpurie”.
Articol de Izabela Constantin
