HomeHealthFracturile din copilărie prezic riscul de osteoporoză

Fracturile din copilărie prezic riscul de osteoporoză

Fracturarea unui os în copilărie ar putea fi un semn de avertizare privind riscul viitor de fractură și osteoporoză. Un istoric al fracturilor anterioare este unul dintre cei mai puternici predictori ai fracturilor viitoare, dar totuși ghidurile actuale utilizate pentru a determina riscul de osteoporoză ignoră fracturile din copilărie.

O serie de cercetători de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă au investigat istoria fracturilor la un grup de persoane de vârstă mijlocie care fac parte din Studiul Dunedin, un proiect longitudinal cuprinzător care a continuat timp de cinci decenii. Au descoperit că oamenii care și-au rupt un os de mai multe ori în copilărie aveau șanse de două ori mai mari de a-și fractura un os la maturitate. La femei, acest lucru a condus și la o densitate osoasă mai mică la șold la vârsta de 45 de ani.

Aproximativ unul din doi copii își rupe un os în timpul copilăriei, aproape un sfert dintre băieți și 15% dintre fete suferind fracturi multiple. Există mai multe motive pentru care copiii își fracturează un os. Cercetările anterioare au arătat că cei care suferă fracturi multiple tind să trăiască în gospodării mai sărace, au un nivel intens de exerciții fizice, sunt supraponderali (sau au un indice de masă corporală ridicat), pot să sufere de un abuz fizic, au insuficiență de vitamina D și un aport de calciu scăzut.

Dar o întrebare importantă este dacă cei care își fracturează oasele au reduceri temporare ale rezistenței osoase în timpul creșterii rapide sau dacă aceste slăbiciuni osoase continuă până la vârsta adultă.

Studiul a urmărit dezvoltarea a o mie de copii născuți în Behavioral Dunedin, între aprilie 1972 și martie 1973. Membrii studiului au fost evaluați în mod repetat la fiecare câțiva ani, pe o gamă de subiecte, inclusiv comportamentele de asumare a riscurilor, participarea la sport, abuzul fizic, printre altele.De asemenea, au fost supuși în mod repetat la interviuri față în față în care au fost întrebați despre răni, inclusiv fracturi, de când erau copii. Aceasta înseamnă că se poate compara istoricul fracturilor medicale la vârsta mijlocie cu propriile amintiri din copilărie.

Rezultatele testului

Atât băieții, cât și fetele care au suferit mai mult de o fractură în copilărie au avut de două ori mai multe șanse de a suferi fracturi la vârsta adultă. În rândul femeilor, fracturile din copilărie au fost asociate cu o densitate minerală osoasă mai mică la șold mai târziu, în viață.

Multe alte studii au încercat să determine dacă cei care suferă o singură fractură în timpul copilăriei au o fragilitate a scheletului care persistă până la vârsta adultă. Însă studiul de față este primul care demonstrează un risc crescut de fractură la adulții (atât bărbați, cât și femei) care au avut parte de fracturi repetate în copilărie. Riscul persistent nu a fost asociat cu alți factori comportamentali, cum ar fi comportamentul riscant, demografia, obezitatea, abuzul în copilărie sau participarea la sport.

“Deși nu cunoaștem mecanismele exacte pentru acest risc crescut de fractură la vârsta adultă, rezultatele ar putea fi folosite pentru a crește gradul de conștientizare a celor mai expuși riscului. Părinții copiilor care se fracturează în mod repetat în copilărie ar trebui să fie informați despre diferitele modalități de a preveni fragilitatea scheletului, persistentă odată cu vârsta.

Modificările comportamentale, cum ar fi aportul optim de calciu și vitamina D, consumul crescut de proteine și lactate sunt toate intervenții benefice care pot fi inițiate devreme și menținute pe toată durata vieții. Osteoporoza tinde să afecteze adulții după vârsta mijlocie. Sperăm să continuăm investigarea relației dintre fracturile din copilărie și sănătatea osoasă a adulților în această populație foarte specială de oameni pe măsură ce aceștia îmbătrânesc, pentru a afla dacă aceste legături persistă după menopauză la femei sau afectează riscul pe tot parcursul vieții la bărbați.” a concluzionat Kim Meredith-Jones, cercetător la Universitatea din Otago.

Articol de Cristina Zarioiu

 

ARTICOLE RECOMANDATE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Articole populare

Comentarii recente