Meditația de tip mindfulness este o practică străveche de gestionare a stresului, care devine din ce în ce mai cunoscută în rândul populației. Practicarea sa are multiple beneficii asupra sănătății fizice și psihice, însă cercetătorii ne avertizează în legătură cu un potențial efect negativ la nivelul relațiilor sociale.
Meditația conștientă cultivă momentul prezent, prin concentrarea atenției asupra anumitor senzații fizice ale respirației. Prin respirația conștientă, individul se poate readuce în prezent, întorcându-se din timpul trecut sau viitor în care mintea acestuia cel mai probabil gonea. Meditația presupune să stai în liniște și să fii atent la gânduri, sunete, senzații de respirație sau părți ale corpului, recanalizându-ți atenția înapoi asupra corpului, ori de câte ori mintea începe să rătăcească.
Mindfulness-ul a fost dovedit, în multiple cercetări, ca fiind o unealtă de nădejde în reducerea anxietății, a depresiei și pentru gestionarea stresului. Tot mai multe aplicații de telefon și programe de training pentru practicarea meditației apar pe piață și tot mai mulți oameni sunt dornici să încerce această tehnică, despre care se spune că ajută aproape în orice situație. Până acum, studiile nu denumeau niciun efect negativ asociat cu practicarea meditației.
Potrivit unei noi cercetări conduse de Foster School of Business de la Universitatea din Washington și publicată în Journal of Personality and Social Psychology, meditația poate reduce sentimentele negative, precum vinovăția. Unii profesioniști menționează că acest lucru nu este în totalitate benefic.
“Meditația poate reduce sentimentele de vinovăție, limitând astfel reacții precum generozitatea, care sunt importante pentru relațiile umane”, a declarat autorul principal Andrew Hafenbrack, profesor asistent în cadrul Foster School, care studiază această practică.
Cercetătorii au vrut să afle cum reduce meditația conștientă emoțiile negative. “Emoțiile negative pot să nu fie plăcute, dar ne pot ajuta să navigăm în situații sociale și să menținem relațiile”, a spus Hafenbrack. Deși emoțiile negative pot fi dificil de navigat, acestea au o funcție de autoreglare extrem de importantă. Spre exemplu, oamenii care simt vinovăție au tendința să se concentreze spre exterior, spre alții, ceea ce poate promova demararea unor acțiuni reparatorii. Pe de altă parte, cei ce nu simt vinovăție sunt mai predispuși către acțiuni fără a lua în considerare repercusiunile.
“Avem responsabilitatea, în calitate de cercetători, de a împărtăși nu numai numeroasele efecte pozitive ale meditației, ci și efectele secundare involuntare, cum ar fi potențialul ca aceasta să relaxeze ocazional busola morală a cuiva.”, a spus Hafenbrack. Pentru a înțelege aceste efecte, oamenii de știință au efectuat opt experimente la care au participat peste 1.400 de oameni.
În primul lor studiu, cercetătorii au demonstrat că meditația reduce într-adevăr sentimentele de vinovăție. Participanții au fost repartizați în mod aleatoriu fie să scrie despre o situație din trecut care i-a făcut să se simtă vinovați, fie să scrie despre ziua lor anterioară. Apoi, au ascultat fie o înregistrare de opt minute de meditație ghidată de mindfulness, în care au fost instruiți să se concentreze asupra senzațiilor fizice ale respirației, fie o înregistrare de opt minute de condiție de control, în care au fost instruiți să își lase mintea să hoinărească. Participanții care au ascultat înregistrarea cu meditația ghidată au raportat că se simt mai puțin vinovați în comparație cu cei din grupul de control cu mintea rătăcită. Acest lucru a fost valabil indiferent dacă au scris despre o situație de vinovăție sau despre ziua lor anterioară.
Echipa a efectuat apoi alte șase experimente pentru a testa dacă meditația ar influența comportamentele reparatorii prosociale, cum ar fi împăcarea cu un prieten după ce a făcut ceva care a cauzat un rău.
De exemplu, în două experimente, toți participanții au fost rugați să își amintească și să scrie despre un moment în care au greșit față de cineva și au simțit vinovăție. Participanții care au meditat au alocat cu aproximativ 17% mai puțini bani dintr-o sumă persoanei pe care au nedreptățit-o, în comparație cu cei care nu au meditat. Aceștia fuseseră rugați să decidă ce sumă să revină celor ce le greșiseră și ce procentaj să doneze.
În ultimul experiment, participanții au relatat un moment în care au greșit față de o altă persoană și s-au simțit vinovați. Ulterior, o parte dintre participanți au ascultat o meditație ghidată, iar ceailalți au asculat un alt tip de meditație. Participanții din grupul mindfulness au raportat intenții mai mici de a își cere scuze sau de a se împăca cu persoana cu care avuseseră o ceartă. Nu s-au raporat rezultate similare în rândul participanților ce au practicat meditația alternativă (loving kindness meditation).
“Această cercetare servește drept avertisment pentru persoanele care ar putea fi tentate să folosească meditația mindfulness pentru a reduce emoțiile care sunt neplăcute, dar necesare pentru a susține gândurile și comportamentul moral”, a declarat co-autorul Isabelle Solal, profesor asistent la ESSEC Business School din Cergy-Pointoise, Franța.
Articol de Victoria Nănău
