Cercetătorii de la Institutul Inimii Smidt au dezvăluit un concept nou. Ei au valorificat tehnologia ARN mesager modificat (ARNm) utilizată în crearea vaccinurilor Pfizer și Moderna Covid-19, care poate fi un pas semnificativ în evoluția și crearea stimulatoarelor biologice.
Cercetătorii au identificat modul în care celulele stimulatoare cardiace biologice ar putea „lupta” împotriva terapiilor pentru a corecta biologic ratele anormale ale bătăilor inimii. Ei au găsit, de asemenea, o nouă modalitate de a „îmbunătăți eficacitatea” terapiilor cu ARN prin controlul activității de „fighting back”, au spus ei într-un comunicat.
„Cu toții ne naștem cu un grup specializat de celule ale inimii care ne stabilesc ritmul bătăilor inimii”, a spus Eugenio Cingolani, MD, autor principal al studiului și director al Programului de Cardiogenetică din Institutul Inimii Smidt din Cedars-Sinai.
„Dar la unii oameni, această bătaie naturală a inimii este prea lentă, ceea ce duce la necesitatea unui stimulator cardiac electronic”, a adăugat el.
Stimulatoarele electronice au o mulțime de limitări și efecte secundare care includ infecții legate de dispozitiv și defecțiuni ale sistemului. Toate acestea reprezintă un mare pericol pentru individ.
„Dar cea mai mare problemă este că aparatele nu rezolvă problema”, a spus Cingolani.
„Ele vă permit doar să găsiți o cale de ocolire. Intenția noastră este să creăm o soluție biologică, celule pe care le putem reprograma în inimă pentru a stabiliza în mod natural bătăile inimii” adaugă el.
Este de remarcat faptul că un vaccin ARNm este un cod care îi spune unei celule să producă o anumită proteină atunci când intră în ea.
Cercetătorii au injectat mai întâi șoareci de laborator cu ARNm modificat chimic. Acesta a exprimat o proteină numită TBX1 și, făcând acest lucru, celulele inimii au putut riposta. Potrivit publicației, ei „au inhibat expresia proteinei TBX18 prin producerea de microARN, molecule de reglementare ale naturii care ajustează expresia genelor în mod specific”. Prin urmare, cantitatea de proteină TBX18 produsă nu a fost suficientă pentru a susține bătăile inimii.
Efectul supresor al microARN-urilor a trebuit să fie ocolit. Anchetatorii au identificat microARN-urile precise implicate și au folosit „antagoniști chimici” pentru a suprima microARN-urile. Acest lucru a ajutat şi a crescut expresia proteinei TBX18 și a stabilizat bătăile inimii.
„Acest concept conform căruia celulele „luptă” împotriva ARN-ului modificat este de importanță practică, deoarece sugerează cum se poate îmbunătăți eficacitatea terapiei cu ARN”, a declarat autorul studiului Eduardo Marbán, MD, Ph.D., director executiv al Smidt Heart Institute și Mark S. Siegel Family Foundation Distinguished Professor.
„Acum avem o imagine mai clară despre cum să inhibăm microARN-urile, să eliberăm frâna și, în cele din urmă, să obținem o expresie mai bună a genelor” a adăugat el.
Acum echipa planifică studii suplimentare pentru a examina eficacitatea și siguranța pe termen lung. Perspectivele ar putea apoi ajuta la îmbunătățirea eficacității terapiei cu ARNm în studiile clinice.
Cercetarea a fost publicată în Cell Reports Medicine.
Articol de Răzvan Lupu
