Multe momente din viața de zi cu zi ne pot face să ne întrebăm dacă lipsurile de memorie sunt normale, un semn al declinului cognitiv sau chiar începutul demenței. Primul nostru instinct ar putea fi că se datorează deteriorării creierului nostru. Și este adevărat că celulele creierului nostru se micșorează atunci când îmbătrânim. De asemenea, mențin mai puține conexiuni cu alți neuroni și stochează mai puține substanțe chimice necesare pentru trimiterea de mesaje către alți neuroni.
Dar nu toate pierderile de memorie se datorează modificărilor neuronilor noștri legate de vârstă. În multe cazuri, factorii de influență includ oboseala sau anxietatea.
Unele pierderi de memorie sunt normale
Sistemul nostru de memorie este construit în așa fel încât un anumit grad de uitare este normal. Acesta nu este un defect, ci o caracteristică. Menținerea amintirilor nu este doar o povară pentru metabolismul nostru, dar prea multe informații inutile pot încetini sau împiedica recuperarea unor amintiri specifice.
« Din păcate, nu depinde întotdeauna de noi să decidem ce este important și ce să ne amintim. Creierul nostru face asta pentru noi. În general, creierul nostru preferă informațiile sociale (cele mai recente bârfe), dar respinge cu ușurință informațiile abstracte (cum ar fi numerele). Pierderea memoriei devine o problemă atunci când începe să vă afecteze viața de zi cu zi. Nu este mare lucru dacă nu vă amintiți să virați la dreapta sau la stânga. Cu toate acestea, să uiți de ce conduci, unde ar trebui să mergi sau chiar cum să conduci nu este normal. Acestea sunt semne că ceva ar putea să nu fie în regulă și ar trebui investigat în continuare.», a spus echipa de cercetători – profesorul Oliver Baumann și profesorul Cindy Jones de la catedra de psihologie din Universitatea Bond din Australia.
Poate exista o deficiență cognitivă ușoară
Drumul între pierderea memoriei asociată cu îmbătrânirea până la pierderea mai importantă a memoriei este denumită deficiență cognitivă ușoară. Gradul de afectare poate rămâne stabil, se poate îmbunătăți sau se poate agrava. Cu toate acestea, indică un risc crescut (de aproximativ trei până la cinci ori) de boli neurodegenerative viitoare, cum ar fi demența. În fiecare an, aproximativ 10-15% dintre persoanele cu deficiențe cognitive ușoare vor dezvolta demență.
Pentru persoanele cu deficiențe cognitive ușoare, capacitatea de a se angaja în activități obișnuite este afectată treptat și semnificativ în timp. Pe lângă pierderea memoriei, aceasta poate fi însoțită de alte probleme privind limbajul, gândirea și luarea deciziilor.
Un diagnostic de afectare cognitivă ușoară poate fi o sabie cu două tăișuri. Acest lucru confirmă preocupările vârstnicilor, pierderea memoriei lor este anormală. De asemenea, ridică îngrijorări cu privire la progresia spre demență. Dar poate duce și la explorarea potențialelor tratamente și la planificarea viitorului.
Rătăcirea drumului poate fi un marcator timpuriu
Studiile imagistice prin rezonanță magnetică (RMN) au arătat că zonele care stau la baza amintirilor privind mediul nostru spațial sunt primele care sunt afectate de boală degenerativă Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență. Așadar, o creștere vizibilă a ocaziilor de rătăcire ar putea fi un semn de avertizare. Având în vedere legătura predictivă dintre scăderea capacității de a găsi drumul și demență, se dezvoltă și se utilizează diverse teste standardizate pentru a detecta deficitele cât mai devreme posibil.
În prezent, literatura științifică descrie diferite abordări, variind de la teste pe hârtie și pix și realitate virtuală până la navigare în viața reală. O provocare specifică este de a dezvolta un test care să fie precis, rentabil și ușor de administrat în timpul unei zile pline în cadrul unei clinici.
“Am dezvoltat un test de cinci minute care a folosit memoria scenei ca indicator al capacității de orientare. Solicităm participanților să-și amintească imaginile cu case și, ulterior, le testăm capacitatea de a diferenția între imaginile pe care le-au învățat și un set de imagini noi cu case. Am descoperit că testul funcționează bine pentru a prezice variațiilor naturale ale capacității de orientare la tinerii sănătoși, dar în prezent încă evaluăm eficacitatea testului la persoanele în vârstă.” , a spus echipa de cercetători .
Deși încă nu există un remediu pentru boala Alzheimer, depistarea precoce îți va permite să planifici viitorul și să vizezi mai bine gestionarea bolii.
Articol de Cristina Zarioiu
