Cercetătorii au conceput anticorpi pentru a ucide celulele canceroase rezistente la tratament.
O echipă de cercetare condusă de oameni de știință de la Perlmutter Cancer Center de la NYU Langone Health a conceput o nouă strategie pentru a ucide celulele canceroase.
Echipa a conceput anticorpi „bispecifici” care se pot lega de peptidele legate de cancer și „recruta celulele ucigașe” ale sistemului imunitar pentru a distruge celulele canceroase rezistente la tratament.
Medicamentele împotriva cancerului numite „inhibitori covalenţi” vizează în mod specific proteinele din interiorul celulelor canceroase pentru a le bloca funcția. Aceste proteine sunt apoi descompuse în mod natural și prezentate ca fragmente mici (peptide) pe suprafețele celulare de către moleculele complexului major de histocompatibilitate (MHC) pentru a fi recunoscute ca străine de către sistemul imunitar de „supraveghere”. Aceste „steaguri” afișate de MHC pot fi identificate de proteinele imune numite anticorpi.
În jurul acestui proces, echipa a conceput anticorpi care se pot lega de aceste steaguri MHC și pot recruta celule T ucigașe pentru a distruge celulele canceroase.
„Chiar și atunci când modificările genetice și de altă natură frustrează terapiile țintite, ele se atașează adesea de proteinele țintă din celulele canceroase, iar acest atașament poate fi folosit pentru a eticheta acele celule pentru atacul de imunoterapie”, spune autorul corespondent al studiului Shohei Koide, Ph.D., Profesor la Departamentul de Biochimie și Farmacologie Moleculară și membru al Perlmutter Cancer Center de la NYU Langone.
„În plus, sistemul nostru, din punct de vedere conceptual, are potențialul de a crește eficacitatea oricărui medicament împotriva cancerului atunci când este atașat la ținta medicamentului legată de boală, unde combinația poate fi afișată de MHC-uri” a adăugat el .
Publicat pe 17 octombrie în Cancer Discovery, noul studiu a testat abordarea cercetătorilor cu privire la două medicamente vizate aprobate de FDA, Sotorasib și Osimertinib.
Sotorasib, un medicament recent aprobat, funcționează prin atașarea unei forme modificate a proteinei KRAS numită p.G12C, în care un bloc de construcție a glicinei este înlocuit în mod greșit cu cisteină la poziția 12 în structura proteinei. Această schimbare este prezentă la aproximativ 13% din cei peste 200.000 de pacienți diagnosticați anual cu cancer pulmonar în Statele Unite.
KRAS codifică un comutator de proteine care reglează creșterea, dar devine „blocat în modul pornit” atunci când este mutat, semnalând celulelor să se înmulțească continuu în tumori.
Sotarasib blochează în mod eficient acest semnal activat, dar celulele canceroase devin rapid rezistente.
În experiment, cercetătorii au crescut celule canceroase mutante KRAS într-un vas și le-au expus anticorpilor HapImmuneTM modificați de echipă.
Odată ce medicamentul este atașat la ținta sa și afișat de MHC-uri, anticorpii modificați recrutează celule T și ucid celulele canceroase pulmonare rezistente la tratament.
Anticorpii proiectați pot recunoaște, de asemenea, mai multe tipuri de MHC, și astfel, în principiu, ar putea fi dislocați în 40-50% din populația de pacienți din SUA cu tumori care poartă KRAS p.G12C.
„Rezultatele noastre arată în continuare că anticorpii se atașează la moleculele medicamentului numai atunci când sunt prezentați de MHC pe celule și, prin urmare, ar putea fi utilizați în combinație cu un medicament”, spune autorul corespondent al studiului Benjamin G. Neel, MD, Ph.D., Director al Centrului de Cancer Perlmutter al NYU
„Când este utilizat în combinație cu astfel de anticorpi, un anumit medicament ar trebui doar să semnalizeze celulele canceroase, nu să le inhibe complet. Acest lucru creează posibilitatea utilizării medicamentelor în doze mai mici, potențial, pentru a reduce toxicitatea observată uneori cu inhibitorii covalenti.” a adăugat el
În viitor, echipa plănuiește să efectueze teste pe animale folosind mai multe perechi de medicamente și fragmentele de proteine legate de boală pe care le vizează.
Articol de Răzvan Lupu
