Potrivit cercetătorilor, plantarea mai multor copaci în zonele urbane pentru a reduce temperaturile de vară ar putea scădea cu o treime decesele legate direct de vremea caldă și valurile de căldură.
În cadrul studiului s-a constatat că o creștere a acoperirii copacilor cu 30% ar reduce 0,4 grade Celsius la nivel local, în medie, în lunile fierbinți de vară. Astfel, din cele 6.700 de decese premature atribuite temperaturilor mai ridicate din 93 de orașe europene în 2015, o treime ar fi putut fi prevenită, potrivit constatărilor. În prezent, puțin sub 15% din mediile urbane din Europa, în medie, sunt acoperite de vegetație.
Acest studiu este primul care estimează numărul de decese premature cauzate de temperaturile mai ridicate din orașe care ar putea fi prevenite printr-o plantare suplimentară a copacilor.
„Știm deja că temperaturile ridicate din mediile urbane sunt asociate cu rezultate negative asupra sănătății, cum ar fi insuficiența cardiorespiratorie, internarea urgentă în spital și moartea prematură”, a declarat într-un comunicat Tamara Lungman, autorul principal și cercetător la Institutul de Sănătate Globală din Barcelona.
„Scopul nostru este de a informa politicile locale și factorii de decizie asupra beneficiilor integrării strategice a infrastructurii verzi în planificarea urbană cu scopul de a promova medii urbane mai durabile, mai rezistente și mai sănătoase.”, a adăugat ea.
Orașele se confruntă cu temperaturi mai ridicate decât cele din suburbiile din jur sau din peisajul rural, din cauza a ceea ce este cunoscut sub numele de efectul de insulă de căldură urbană. Acest exces de căldură se datorează în principal lipsei de vegetație, gazelor de evacuare din sistemele de aer condiționat, asfaltului de culoare închisă și materialelor de construcție care absorb și rețin căldura.
Schimbările climatice au amplificat deja problema. Anul trecut, Europa a cunoscut cea mai fierbinte vară înregistrată și al doilea an cel mai cald.
Beneficii pentru sănătate
Valurile de căldură din întreaga lume înregistrează vârfuri record și au crescut ca durată în ultimele decenii.
Astăzi, condițiile de frig provoacă chiar mai multe decese în Europa decât vremea caldă. Însă, modelele climatice prevăd că bolile și decesele legate de căldură vor reprezenta o povară mai mare pentru serviciile de sănătate în următorul deceniu.
„Această situație devine din ce în ce mai urgentă, pe măsură ce Europa se confruntă cu fluctuații de temperatură extreme cauzate de schimbările climatice”, a spus Lungman.
Cercetătorii au estimat ratele de deces pentru persoanele cu vârsta peste 20 de ani între iunie și august 2015, reprezentând o populație totală de 57 de milioane.
Aceste date au fost analizate în raport cu temperaturile medii zilnice ale orașului în două scenarii de modelare. Primul a comparat temperatura orașului cu și fără insule de căldură urbană. Al doilea a simulat reducerea temperaturii dacă acoperirea copacilor a fost mărită la 30%. În medie, temperatura în orașe a fost cu 1,5 grade Celsius mai mare în vara lui 2015 decât în mediul rural din jur. Orașul cu cea mai mare diferență (de 4,1 grade Celsius) a fost Cluj-Napoca din România.
Conform studiului, în orașe, 75% din populația totală trăiește în zone cu cel puțin un grad Celsius mai calde, în timp ce 20% au experimentat temperaturi cu cel puțin două grade mai mari. În general, orașele cu cele mai mari rate de mortalitate legate de temperatură sunt cele din sudul și estul Europei.
„Aceasta este o cercetare importantă. Plantarea copacilor urbani – la scara potrivită, în locurile potrivite și în anumite condiții – este probabil să aibă ca rezultat o reducere modestă, dar reală, a deceselor cauzate de căldură în multe zone urbane”, a spus Laurence Wainwright, lector la Smith School of Enterprise and the Environment de la Universitatea din Oxford.
Studiile anterioare au arătat că spațiile verzi pot avea alte beneficii suplimentare pentru sănătate, cum ar fi reducerea bolilor cardiovasculare, a demenței și a sănătății mintale precare, precum și îmbunătățirea funcționării cognitive la copii și la vârstnici.
Studiul a fost publicat în revista The Lancet.
Articol de Cristina Zarioiu
