Corpul uman este gazda a trilioane de bacterii, dintre care majoritatea se află în intestin și nu provoacă probleme de sănătate. Microbii care trăiesc pe suprafața sau în corpul nostru ne ajută să ne protejăm de organismele care pot provoaca diferite boli. Unele promovează, de asemenea, dezvoltarea sistemului imunitar și ajută la digestie.
Studii recente au descoperit faptul că aceste bacterii pot avea beneficii și pentru creierul și sănătatea mentală. Între intestine și creier există conexiuni fizice, cât și psihice, iar modificările la nivelul intestinului pot afecta creierul.
Creierul și intestinele comunică prin microbii intestinali, care produc molecule care transportă informații către creier. Nervul vag, un nerv mare din sistemul nervos central, trimite semnale între intestine și creier. Astfel, putem considera că intestinul găzduiește cel de-al doilea creier, sistemul nervos enteric (ENS), iar datoria noastră este să dăm celui de-al doilea creier impresia că totul decurge normal, astfel încât să transmită veștile bune primului.
„Funcționarea sănătoasă a unuia este propice pentru funcționarea sănătoasă a celuilalt”, spune Aparna Iyer, profesor în psihiatrie la Universitatea din Texas Southwestern Medical Center. Iyer declară că este nevoie de cercetări mai amănunțite pentru a determina ce tulpini sau doze de probiotice ar putea fi cele mai terapeutice, dar, între timp, putem încă să aducem creierului un ajutor adăugând probiotice în dietă.
Un probiotic de bună calitate, la care se adaugă o dietă bogată în legume, în special cele care sunt surse de fibre prebiotice (ceapă, usturoi, anghinare, cicoare), vor încuraja un microbiom care va susține funcționarea sănătoasă a creierului.
Există tulpini de probiotice specifice pentru care s-au desfășurat mai multe cercetări decât pentru altele, în special tulpinile de Lactobacillus și Bifidobacterium (mai mult tulpinile de L. helveticus și B. longum). Cercetătorii numesc aceste tulpini „psihobiotice” pentru potențialele lor beneficii terapeutice.
Există studii care sugerează că modificările în componența microbiomului intestinal pot contribui la dezvoltarea și progresia tulburărilor cognitive observate în boala Parkinson, schizofrenie, tulburare depresivă majoră (MDD) și Alzheimer.
De altfel, un studiu publicat în Frontiers of Neuroscience, a arătat că persoanele care sufereau de Alzheimer și au luat probiotice (un amestec de L. acidophilus, L. casei, B. bifidum și L. fermentum) au experimentat efecte pozitive asupra funcțiilor cognitive precum puterea de învățare și memorie.
Într-un alt studiu pilot și un studiu mai amplu controlat cu placebo, participanții adulți care sufereau de HIV au primit probiotice timp de 6 luni. În ambele studii s-a constatat o îmbunătățire semnificativă a testelor standardizate de memorie imediată și întârziată, fluență verbală și memorie de lucru vizual-spațială.
Cercetările cu privire la conexiunea creier-intestin și modul în care probioticele pot ajuta sunt însă încă în desfășurare. Cu toate acestea, rezultatele actuale sunt promițătoare și, desigur, nu trebuie să avem o boală cronică pentru a beneficia de potențialele beneficii de stimulare a creierului.
Articol de Izabela Constantin
