Potrivit cercetătorilor de la Academia Americană de Neurologie, încălzirea globală alimentează o creștere a bolilor neurologice, de la migrene la Alzheimer. Persoanele care suferă de Parkinson și scleroză multiplă (SM) pot prezenta, de asemenea, simptome care se agravează.
De asemenea, accidentele vasculare cerebrale pot deveni mai răspândite pe măsură ce planeta se încălzește. Echipa notează că încălzirea globală cauzează poluarea aerului, pe care studiile anterioare au pus-o în legătură cu înrăutățirea sănătății creierului. Smogul din trafic și industrie conține particule toxice minuscule numite particule în suspensie. Acestea intră în sânge după ce oamenii le inspiră în plămâni și în cele din urmă, pot călători până la creier.
„Deși comunitatea internațională încearcă să reducă creșterea temperaturii globale la sub 2,7 °F (-16.28°C) înainte de anul 2100, au avut loc deja schimbări ireversibile de mediu și pe măsură ce planeta se încălzește, aceste schimbări vor continua să aibă loc”, spune Andrew Dhawan de la Cleveland Clinic, în un comunicat de presă. „Pe măsură ce asistăm la efectele încălzirii planetei asupra sănătății umane, este imperativ ca neurologii să anticipeze modul în care se poate schimba boala neurologică.”
Studiul a constatat că evenimentele meteorologice extreme și fluctuațiile de temperatură au arătat o legătură cu incidența și severitatea accidentului vascular cerebral, migrene, spitalizare la pacienții cu demență, alături de agravarea simptomelor de scleroză multiplă. Pentru bolile neuroinfecțioase emergente, cum ar fi virusul West Nile, meningita meningococică și encefalita transmisă de căpușe, schimbările climatice au extins condițiile favorabile dincolo de zonele geografice tradiționale.
Aceste boli, purtate de animale și insecte, cresc riscul de îmbolnăvire în noile populații. Expunerea la poluanți din aer, în special nitrați și PM 2,5 emise de evacuarea mașinilor, a crescut riscul de accident vascular cerebral, dureri de cap, demență, Parkinson și scleroză multiplă.
„Schimbările climatice ridică multe provocări pentru umanitate, dintre care unele nu sunt bine studiate”, spune Dhawan. „De exemplu, revizuirea noastră nu a găsit niciun articol legat de efectele asupra sănătății neurologice ale insecurității alimentare și a apei, dar acestea sunt în mod clar legate de sănătatea neurologică și de schimbările climatice. Sunt necesare mai multe studii privind modalitățile de reducere a transmiterii bolilor neuroinfecțioase, modul în care poluarea aerului afectează sistemul nervos și cum să îmbunătățim furnizarea de îngrijiri neurologice în fața perturbărilor legate de climă.”
Descoperirile se bazează pe 364 de studii publicate anterior privind poluarea, schimbările climatice, temperaturile extreme și bolile neurologice între 1990 și 2022. Echipa din SUA a analizat doar efectele asupra adulților, nu și asupra copiilor.
Aceste analize au evidențiat relațiile dintre variabilitatea temperaturii și agravarea simptomelor neurologice, climatul încălzit și infecțiile transmise de căpușe sau țânțari, precum și poluanții din aer și rata și severitatea bolilor cerebrovasculare. Echipa notează că rezultatele lor, publicate în revista Neurology, se aplică țărilor bogate și dezvoltate. Impacturile pot fi și mai severe în regiunile lumii sărace în resurse.
Articol de Izabela Constantin
