Matematică mentală este o tehnică originală de dezvoltare a intelectului, destinată copiilor. Pentru a învăța aritmetica mentală, se folosește la început un instrument denumit soroban sau abac, o numărătoare provenită din Asia de Est, diferită de cea autohtonă. Mai târziu, micii învățăcei ajung, într-un timp foarte scurt, să rezolve în minte calcule complicate.
Cursul modelează abilitățile mentale și creative ale copiilor, învățându-i să realizeze calcule rapide. În cadrul acestor cursuri sunt antrenate memoria, dexteritatea, concentrarea atenţiei, viteza procesului de gândire, gândirea analitică şi creativă, rapiditatea reacţiei, cât și noi metode inedite de rezolvare a problemelor.
Pentru a afla mai multe despre ce înseamnă aritmetica mentală, cum se practică, dar și avantajele pe care le aduce aceasta, am stat de vorbă chiar cu Nomin Damdin, master trainer la centrul de matematică.
Nomin s-a născut în Mongolia și a ajuns în România în anul 2003, începând să studieze la Academia de Studii Economice din București. Deși planul ei inițial era să își termine studiile și să părăsească țara, lucrurile s-au schimbat după ce l-a întâlnit aici pe bărbatul care i-a furat inima și care urma să îi fie soț.
Câțiva ani mai târziu, după ce a devenit mamă a trei copii, Nomin a început să studieze aritmetică mentală japoneză chiar în Japonia. La scurt timp, a decis să se întoarcă în România și să întemeieze primul Centru de Soroban și aritmetică mentală japoneză, cu gândul de a preda copiilor români această tehnică de calcul.
Anul acesta, în cadrul Olimpiadei Internaționale de Aritmetică Mentală din Egipt, printre campioni s-au regăsit mai mulți copii din România, pregătiți la centrul Centrul Educațional Japonez Nomin Jyuku.
De unde a plecat pasiunea dumneavoastră pentru matematică și pentru predarea acesteia?
Nomin Damdin: Aș spune că sunt pasionată de lucrul cu copiii și de metode inovative în educație. Aritmetica mentală este o metodă ale cărei beneficii m-au fascinat. Creierul copiilor este stimulat într-un mod spectaculos, ceea ce m-a motivat să aduc această metodă și în România.
Cu ce se diferențiază sorobanul, această numărătoare japoneză, de numărătorile autohtone?
Nomin Damdin: Sorobanul japonez este o numărătoare veche, apărută în urmă cu 600 de ani în scopul facilitării schimburilor comerciale. În anii 30 ai secolului trecut, japonezii au simplificat sorobanul și au început să îl folosească pentru îmbunătățirea capacităților mintale și intelectuale ale copiilor și ale vârstnicilor. Așa au apărut școlile de soroban, numite „jyuku”.
Sorobanul este alcătuit din mai multe coloane cu biluțe despărțite de o bară orizontală. Biluțele au valori diferite: cele de deasupra barei orizontale au valoarea 5, iar cele de dedesubt au valoarea 1. Există diverse formule și algoritmi de calcul diferiți de cei care ni se predau la școală, pe care copiii învață să îi aplice mișcând biluțele sorobanului cu viteză tot mai mare.
Aritmetica mentală se poate învăța la orice vârstă sau există o limită în privința aceasta?
Nomin Damdin: Metoda de calcul cu soroban și aritmetică mentală japoneză sunt potrivite pentru copii încă de la vârsta preșcolară. La această vârstă, ei învață ce înseamnă conceptul de număr, asociază cifrele 0-9 cu bilele de pe numărătoarea japoneză și învață să efectueze calcule simple, până la 10. Cunoașterea numerelor prin această metodă le va facilita foarte mult înțelegerea matematicii în primul an de școală și îndrăgirea acestei materii.
Pentru rezultate optime, se consideră că este ideal să se demareze antrenamentul în jurul vârstei de 5-6 ani. Conform studiilor științifice, creierul se dezvoltă în ritm intensiv pana la vârsta de 12-14 ani. În acest interval, creierul copiilor are o mare capacitate de autocorecție.
Efectuarea de calcule pe soroban se poate deprinde la orice vârstă, dar efectuarea calculelor în minte este posibilă doar dacă metoda este învățată până la 14 ani. Până la 14 ani, copiii pot să își proiecteze sorobanul în minte și să miște biluțele în imaginar, chiar dacă formulele sunt complexe. Acest lucru devine tot mai greu, chiar imposibil odată cu înaintarea în vârstă.
Care este vârsta celui mai tânăr copil cu care ați lucrat?
Nomin Damdin: Cel mai mic copil căruia i-am predat metoda japoneză de calcul are 3 ani. Este important ca cel mic să poată recunoaște numerele de la 1 la 10 ca să poată începe să învețe Soroban. Cu cât se începe mai timpuriu, cu atât mai bine.
Mulți oameni ar spune că în zilele noastre este mult mai ușor, mult mai la îndemână să facem calcule folosind calculatorul. Așadar, ce sens ar mai avea matematica mentală? Care sunt avantajele acestui gen de exerciții?
Nomin Damdin: Aceasta este una dintre cele mai des întâlnite întrebări… de ce să mai calculăm în minte, când avem calculatoare? De ce în Japonia, una dintre cele mai avansate țări din punct de vedere tehnologic, se mai predă în școli efectuarea calculelor folosind un abac străvechi?
Japonezii au făcut multe cercetări pentru a demonstra beneficiile calculelor pe Soroban. Beneficiile acestui tip de învățare nu se rezumă la o viteză extraordinară de calcul mintal. Acesta este numai unul dintre beneficii, cel mai vizibil, dar nu cel mai important. Este dovedit științific că ambele emisfere cerebrale ale creierului funcționează mult mai eficient, crescând performanța în toate activitățile intelectuale. Este de asemenea cunoscut că bolile degenerative ale creierului (precum Alzheimer) sunt întârziate la cei ce își antrenează mintea prin această metodă.
La copii, creșterea atenției, a răbdării și a puterii de concentrare, diminuate din cauza interacțiunii digitale prelungite, sunt beneficii neprețuite. Viteza de calcul obținută prin aplicarea algoritmilor japonezi îi ajută să calculeze mai rapid și să citească într-un ritm mai alert.
Și nu în ultimul rând, deși e vorba despre calcule aritmetice, faptul că în etapa de calcul mintal copiii își imaginează sorobanul și îl manevrează în minte, are un impact imens asupra dezvoltării emisferei drepte, responsabilă cu imaginația, creativitatea, intuiția.
Copiii care studiază sorobanul și calculele mentale rețin ușor informațiile predate la școală, se concentrează mai bine la teme, au rezultate mai bune la toate materiile și încrederea în forțele proprii crește extraordinar.
Considerați că există o chemare, un talent, atunci când vine vorba despre matematică sau este vorba doar despre disciplină și muncă depusă constant?
Nomin Damdin: Unii copii sunt mai atrași de matematică decât alții. Metoda japoneză de calcul nu necesită însă înclinații spre matematică. Avem printre cursanți și olimpici la matematică, și copii care nu se descurcau deloc la matematica de la școală. Calculul pe soroban are beneficii pentru toată lumea. Disciplina și munca depusă constant garantează rezultatele.
Considerăm matematica a fi o știință exactă, unde totul e alb sau negru, niciodată undeva la mijloc. Considerați că matematica dezvoltă sau inhibă creativitatea?
Nomin Damdin: În cazul aritmeticii mentale japoneze, dezvoltarea creativității este unul dintre principalele beneficii. Proiectarea Sorobanului în imaginar și mișcarea biluțelor în minte conform formulelor japoneze, stimulează emisfera cerebrală dreaptă, partea creativă a creierului nostru.
Dacă ar fi să dați un sfat părinților care nu știu ce activități extracuriculare să aleagă pentru copiii lor, care ar fi acela?
Nomin Damdin: Aș sugera activitățile creative, imaginative, de orientare în spațiu, muzica, artele și… aritmetica japoneză care se predă în centrul nostru. Centrul Nomin Jyuku este reprezentantul oficial al Școlii Japoneze Houmei Jyuku, școală cu o vechime de peste 70 de ani.
Deși în zilele noastre ne putem întreba adesea care este rolul aritmeticii mentale, din moment ce viața noastră se mută din ce în ce mai mult pe calculator, Nomin Damdin a reușit să ne aducă toate răspunsurile pentru această întrebare. Când orice calcul se află la o distanță de câteva secunde, fără să fie nevoie să depunem mare efort de gândire, ar trebui să ne aducem aminte că până și aceste acțiuni aparent nefolositoare ne stimulează gândirea, creativitatea și capacitatea de a găsi soluții pentru probleme, ținându-ne creierul sănătos.
Interviu de Izabela Constantinescu
