Efectele dăunătoare ale fumatului sunt bine înțelese. Fumătorii sunt predispuși riscului de a dezvolta diferite afecțiuni precum cancer, boli cardiovasculare și diabet. Un nou studiu demonstrează că impactul fumatului nu este restricționat asupra individului, ci acesta poate fi observat și în rândul generațiilor următoare.
Oamenii de știință suspectau existența unor efecte transgeneraționale ale fumatului, dar amplitudinea acestora nu era cunoscută. Noile descoperiri ne informează că efectele expunerii la fumat se pot vedea de-a lungul a patru generații.
În 2014 Golding și colaboratorii săi au evaluat un set de date – Avon Longitudinal Study of Parents and Children (cunoscut și sub numele de studiul “Copiii anilor ’90”), un studiu observațional al femeilor însărcinate și al familiilor acestora, care a început la începutul anilor ’90 și a fost condus inițial de Golding. Analiza efectuată în 2014 a arătat că fiii taților care au început să fumeze înaintea împlinirii vârstei de 11 ani prezintă un risc crescut de a avea valori ridicate al indicelui de masă corporală, a circumferinței taliei și a masei de grăsime corporală. Cu alte cuvinte, următorii membri din generații ce au un strămoș fumător prezintă un risc crescut pentru probleme cu greutatea.
O analiză asupra aceleiași baze de date în 2022 a investigat în profunzime efectele fumatului din perspectivă transgenerațională. S-a constat faptul că efectele sunt mai extinse în comparație cu analiza inițială. Se pare că, dacă bunicul patern a început să fumeze înainte de vârsta de 13 ani, nepoatele bunicului, dar nu și nepoții, prezintă mai mult țesut adipos la vârstele de 17 și 24 de ani. Ceea ce este cu adevărat suprinzător este faptul că efectul fumatului unui individ dintr-o generație nu este mediat de lipsa viciului în următoarele generații. Mai exact, repercusiunile se pot vedea asupra a patru generații viitoare, indiferent de stilul de viață pe care aceștia îl vor avea.
În continuare sunt necesare mai multe lucrări de cercetare pentru a putea spune că obezitatea este o problemă contemporană ce are cauze mai vechi de patru generații. Deși acest studiu este primul care demonstrează o asociere între fumat și obezitate în următoarele generații, aceasta poate fi doar o corelație și nu neapărat o urmare propriu-zisă. O explicație alternativă ar putea fi ideea că străbunicul fumător avea deja o predispoziție genetică către obezitate, predispoziție ce s-a manifestat în timp, abia patru generații mai târziu.
Efectele transgeneraționale ale fumatului au mai fost dovedite și în alte studii. Un alt studiu corelează fumatul la femei cu creșterea riscului de a avea nepoți ce prezintă șanse mai mari de a dezvolta tulburări din spectrul autist. Copiii ale căror bunici materne au fumat în timpul sarcinii sunt mai predispuși să aibă anumite trăsături de autism decât cei ale căror bunici nu au fumat. Efectul este mai puternic la fete decât la băieți și mai pronunțat la fetele ale căror mame nu au fumat în timpul sarcinii. Totodată, studiul nu a descoperit aceeași legătură între autism și fumatul bunicilor paterne, fapt ce presupune implicarea mitocondrială, structurile din interiorul celulelor noastre care produc energie și sunt moștenite pe cale maternă.
Tot mai multe studii demonstrează că efectele nocive ale fumatului sunt mai răspândite decât la nivel individual. Este nevoie de mai multe cercetări pentru a putea spune cu certitudine că fumatul cauzează afecțiuni transgeneraționale, însă tot mai multe corelații sunt evidențiate. Fumătorii care până acum credeau că se supun bolii doar pe sine, s-ar putea ca acum să contempleze asupra potențialelor probleme generate de viciul lor asupra nepoților lor.
Articol de Victoria Nănău
