Aparatele auditive ar putea fi un instrument important în efortul de a preveni declinul cognitiv și demența, potrivit unui nou studiu.
O echipă de cercetătorii din Singapore au făcut o meta-analiză a 31 de studii cu 137.484 de participanți, care a analizat asocierea dintre pierderea auzului și declinul cognitiv pe o durată de timp de la 2 la 25 de ani.
Studiul a constatat că utilizarea aparatelor auditive a fost asociată cu o reducere cu 19% a declinului cognitiv pe termen lung. Când vine vorba de declinul cognitiv, prevenirea progresiei este importantă, au remarcat autorii studiului. „Demența este mult mai ușor de prevenit decât de tratat și extrem de dificil de inversat”, a spus autorul principal al studiului, dr. Benjamin Tan, membru al Școlii de Medicină Yong Loo Lin, Universitatea Națională din Singapore.
“Pierderea auzului, deși este un mare factor de risc pentru declinul cognitiv, este destul de ușor de corectat în țările dezvoltate. În caz că aveți problema de auz, discutați cu audiologul sau medicul ORL pentru a asigura o corecție adecvată și optimă care să ajute la evitarea potențialului risc de demență și a declinului cognitiv”, a spus dr. Thomas Holland, medic om de știință al Institutului Rush privind îmbătrânirea.
O meta-analiză ulterioară a 11 lucrări despre pierderea auzului a arătat că, după folosirea aparatelor auditive, participanții au obținut un scor cu 3% mai bun la testele cognitive pe termen scurt.
Aceasta nu este prima dată când pierderea auzului este asociată cu declinul cognitiv. De fapt, pierderea auzului este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru demență, împreună cu fumatul, inactivitatea fizică și obezitatea. În 2016, de exemplu, cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că atunci când pacienții cu deficiență de auz au folosit aparate auditive, au obținut un scor mai bun și mai rapid la testele de memorie și atenție.
La fel ca ochelarii cu prescripție medicală, aceste dispozitive trebuie să fie reglate individual pentru tipul specific de pierdere a auzului unei persoane și există șansa ca acest lucru să modifice anumite părți ale creierului. Multe interacțiuni umane se bazează pe sunet. Și vorbirea, înțelegerea limbajului și memoria sunt toate strâns legate în creier.
Demența este, de asemenea, puternic asociată cu afectarea regiunilor creierului care ajută la controlul limbajului. Aparatele auditive ar putea, prin urmare, să funcționeze pentru a menține acele zone din creier active, exersându-le aproape ca un mușchi. O altă teorie sugerează că pierderea auzului îngreunează interacțiunile sociale, ducând la singurătate, care pare să fie și un factor de risc pentru demență.
Astăzi, demența este principala cauză de deces și dizabilitate la nivel mondial, iar cercetătorii prevăd că cazurile se vor tripla până în 2050. Pierderea auzului este asociată cu o creștere cu 9% a riscului. Deci, dacă aparatele auditive pot combate oarecum declinul cognitiv, impactul lor ar putea fi imens.
Cu toate acestea, aparatele auditive nu sunt singura modalitate de a preveni declinul cognitiv și este importantă o abordare preventivă completă.
„Împreună cu examinarea auzului de către un audiolog sau un medic, colaborați pentru implementarea unor modificări ale stilului de viață sănătos care s-a dovedit că vă încetinesc sau reduc riscul de demență Alzheimer”, a spus Thomas Holland. “Și niciodată nu este prea devreme pentru a interveni”, a adăugat el, spunând că noul studiu arată că beneficiile se acumulează în timp.
„Prin urmare, pacienții afectați ar trebui să înceapă tratamentul acum, dacă doresc să vadă beneficiile în câțiva ani”, a completat dr. Tan. De utilizarea acestor dispozitive pot beneficia chiar și cei care au început să prezinte o scădere a cogniției și, potrivit noii cercetări, pacienții pot vedea în continuare beneficii chiar dacă nu au folosit din timp proteze auditive.
Totodată, conform cercetătorilor, este important să existe un model de dietă sănătoasă, cum ar fi dieta MIND, care are ca scop prevenirea bolii Alzheimer sau dieta mediteraneană. Sunt incluse, de asemenea, activitatea fizică moderată, o viață socială activă, somn suficient și reducerea stresului.
Studiul a fost publicat în JAMA Neurology.
Articol de Cristina Zarioiu
