Mai multe studii au arătat că muzica poate crește toleranța la pacienții cu durere acută sau cronică. Cu toate acestea, rămâne neclar modul în care muzica afectează durerea. Un studiu recent publicat în PLoS ONE a emis ipoteza că ascultarea muzicii preferate mărește pragurile durerii, în timp ce ascultarea unei muzicii neplăcute scade toleranța la durere. Acest studiu a evaluat efectul muzicii preferate spre deosebire de muzica neplăcută, asupra percepției și toleranței la durere la voluntari sănătoși.
Durerea este o experiență senzorială și emoțională neplăcută care provine din cauza unei boli, răni sau proceduri medicale și durează o perioadă scurtă ori până când cauza principală a acesteia este tratată. Atât durerea acută, cât și cea cronică provoacă o scădere a calității vieții sociale, mentale și fizice. Adesea, pacienții cu durere cronică devin excesiv de dependenți de opioidele prescrise. Întrucât aceste medicamente au multe efecte secundare, remediile non-farmacologice pentru durere ar putea fi benefice.
Intervenție muzicală pentru tratamentul durerii acute
Muzica ar putea fi folosită ca opțiune terapeutică complementară intervențiilor farmacologice. Această abordare s-a dovedit a fi o strategie eficientă pentru remedierea durerii acute și cronice după o procedură medicală. În plus este ieftină, ușor accesibilă și poate fi auto-administrată de către pacient.
Cercetări recente au relevat efectul analgezic al muzicii pe baza unui studiu în care pacienții cu arsuri au fost supuși muzicii ca terapie de rutină pentru îngrijirea rănilor. Comparativ cu grupul de control, pacienții supuși intervenției muzicale au experimentat mai puțină durere. Muzica nu numai că a redus intensitatea durerii, dar a scăzut și nivelul de anxietate și simptomele depresiei. Muzica preferată a crescut toleranța la durere în timp ce muzică neplăcută a condus la o toleranță mai scăzută la durere.
Percepția durerii bazată pe muzica preferată și respectiv neplăcută – un nou studiu
Studiul observațional actual s-a desfășurat la „Lowlands”, un festival de muzică în Biddinghuizen, Olanda. Acest studiu a recrutat voluntari adulți sănătoși care au fost prezenți pe parcursul celor trei zile de festival. Persoanele care se aflau sub tratamente cu medicamente analgezice în ultimele douăsprezece ore, însărcinate, care luau antidepresive ori a căror alcoolemie depășea 220 μg/l au fost excluse din studiu.
Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri (fiecare grup conținea 170 de voluntari), și, prin măsurători electrice a fost calculat pragul de toleranță și pragurile durerii în timp ce aceștia ascultau muzica preferată și apoi pe cea neplăcută.
Studiu a evaluat efectul muzicii preferate asupra pragului durerii în comparație cu muzica neplăcută. S-a observat că pragul mediu de durere a fost semnificativ mai mare atunci când participanții au ascultat muzica preferată decât pe cea pe care nu o preferau. Totodată pragul mediu de durere în timpul ascultării muzicii neplăcute a fost mai mare decât pragul de durere atunci când nu ascultau deloc muzică.
Studiul de față arată că ascultarea muzicii preferate atunci când oamenii primesc stimuli nocivi duce la praguri de durere mai mari și scoruri percepute mai mici ale durerii în comparație cu muzica neplăcută. În plus, cele mai înalte praguri de durere atât pentru stimulii de durere electrici, cât și de presiune au fost obținute atunci când muzica preferată a fost precedată de muzica neplăcută. Prin urmare, este plauzibil ca muzica preferată să fie de folos atunci când o persoană este supusă unei proceduri reale, dureroase, mai ales atunci când este precedată la scurt timp de muzică neplăcută.
Studiile anterioare au sugerat că muzica plăcută induce eliberarea de opioide endogene în creier și măduva spinării, care calmează organismul.
Articol de Cristina Zarioiu
