Oamenii de știință de la Universitatea Binghamton au analizat aproape 100 de cerneluri diferite pentru tatuaje și au descoperit că etichetele de ingrediente ale producătorilor sunt adesea inexacte și că multe cerneluri conțin particule care ar putea fi dăunătoare pentru celulele umane.
Cercetătorii au analizat 56 de cerneluri diferite. Deși mulți pigmenți azoici nu provoacă probleme de sănătate atunci când sunt intacți din punct de vedere chimic, bacteriile sau lumina ultravioletă îi pot degrada într-un alt compus pe bază de azot care este un potențial cancerigen, potrivit Joint Research Center, care oferă consiliere științifică independentă Uniunii Europene.
„Ideea acestui proiect a apărut inițial pentru că eram interesat de ce se întâmplă atunci când lumina laser este folosită pentru a îndepărta tatuajele”, a spus John Swierk, autorul principal al proiectului. „Dar apoi mi-am dat seama că se știe foarte puțin despre compoziția cernelurilor pentru tatuaje, așa că am început să analizăm mărcile populare.”
Swierk și studenții din laboratorul său au intervievat artiști tatuatori pentru a vedea ce știau despre cernelurile pe care le folosesc la clienții lor. Artiștii au putut identifica rapid un brand pe care l-au preferat, dar nu știau prea multe despre conținutul acestuia.
Echipa a analizat 16 cerneluri folosind microscopia electronică și aproximativ jumătate conțineau particule mai mici de 100 nm. „Este un interval de dimensiuni îngrijorător”, spune Swierk. „Particulele de această dimensiune pot trece prin membrana celulară și pot provoca vătămări”.
Echipa de cercetare a lui Swierk a investigat dimensiunea particulelor și compoziția moleculară a pigmenților de tatuaje folosind o varietate de tehnici, cum ar fi spectroscopia Raman, spectroscopia de rezonanță magnetică nucleară și microscopia electronică.
Cernelurile pentru tatuaje conțin două părți: un pigment și o soluție purtătoare. Pigmentul ar putea fi un compus molecular, cum ar fi un pigment albastru; un compus solid, cum ar fi dioxidul de titan, care este alb; sau o combinație a celor două tipuri de compuși, cum ar fi cerneala albastru deschis, care conține atât pigmentul albastru molecular, cât și dioxidul de titan. Soluția purtătoare transportă pigmentul în stratul mijlociu al pielii și ajută, de obicei, să facă pigmentul mai solubil. De asemenea, poate controla vâscozitatea soluției de cerneală și, uneori, include un ingredient antiinflamator.
În urma acestor analize, cercetătorii au confirmat prezența ingredientelor care nu sunt enumerate pe unele etichete. De exemplu, într-un caz, etanolul nu a fost listat, dar analiza chimică a arătat că era prezent în cerneală. Echipa a reușit, de asemenea, să identifice ce pigmenți specifici sunt prezenți în unele cerneluri.
Urmează ca cercetătorii să mai desfășoare alte câteva teste și să analizeze datele alături de mai mulți colegii, aceștia urmând să adauge informațiile pe site-ul lor: What’s in My Ink? „Cu aceste date, dorim ca consumatorii și artiștii să ia decizii informate și să înțeleagă cât de exacte sunt informațiile furnizate”, a spus Swierk.
Articol de Izabela Constantin
