Un nou studiu vorbește despre o posibilă legătură dintre sforăit și un risc crescut de cancer, declin mental și formare de cheaguri de sânge.
Apneea obstructivă în somn (OSA) apare atunci când mușchii din cerul gurii, limba și gâtul se relaxează, producând sunetul perturbător de sforăit. Deși sforăitul ocazional nu este alarmant, cei care îl experimentează în mod constant pot suferi de o altă afecțiune cunoscută sub numele de apnee în somn.
„Se știe deja că pacienții cu apnee obstructivă în somn au un risc crescut de cancer, dar nu a fost clar dacă acest lucru se datorează sau nu apneei obstructive în sine sau unor factori de risc aferenți cancerului, cum ar fi obezitatea, bolile cardiometabolice și factorii stilului de viață. ” spune dr. Andreas Palm, cercetător și consultant senior la Universitatea Uppsala, într-un comunicat. „Descoperirile noastre arată că privarea de oxigen din cauza apneei obstructive este asociată independent cu cancerul.”
Cercetătorii au examinat datele a 62.811 suedezi cu cinci ani înainte de a începe să folosească o mască CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii) pentru a trata apneea obstructivă din timpul somnului.
Aceștia au corelat datele cu alte date extrase din Registrul Național suedez al Cancerului, ținând cont de dimensiunea corpului, alte probleme de sănătate și statutul socioeconomic. Acest lucru le-a permis să compare 2.093 de pacienți cu apnee obstructivă și un diagnostic de cancer cu până la cinci ani înainte de diagnosticarea cu apnee cu un grup de control de 2.093 de pacienți care sufereau de această afecțiunie, dar care nu aveau cancer.
Indicele de apnee hipopnee (AHI), care numără tulburările de respirație în timpul somnului, sau indicele de desaturare a oxigenului (ODI), care numără de câte ori pe oră scade nivelul din sânge cu cel puțin 3% timp de zece secunde sau mai mult, au fost utilizate pentru a determina severitatea afecțiunii.
„Am descoperit că pacienții cu cancer aveau apnee obstructivă în somn puțin mai severă, măsurat printr-o medie a indicelui de apnee hipopnee de 32 față de 30 și un indice de desaturare a oxigenului de 28 față de 26”, spune Palm. „În analiza ulterioară a subgrupurilor, ODI a fost mai mare la pacienții cu cancer pulmonar (38 față de 27), cancer de prostată (28 față de 24) și melanom malign (32 față de 25).”
„Descoperirile acestui studiu evidențiază necesitatea de a considera apneea de somn netratată ca un factor de risc pentru cancer și că medicii ar trebui să fie conștienți de posibilitatea apariției cancerului atunci când tratează pacienții cu OSA”, a spus Palm. „Cu toate acestea, extinderea screening-ului pentru cancer la toți pacienții cu OSA nu este justificată sau recomandată de rezultatele studiului nostru. Asocierea dintre OSA și cancer nu este la fel de sigură precum legătura cu bolile de inimii și ale vaselor de sânge, rezistența la insulină, diabetul și boala ficatului gras”, adaugă Palm. „Prin urmare, este nevoie de mai multe cercetări și sperăm că studiul nostru va încuraja alți cercetători să analizeze acest subiect important.”
Un al doilea studiu a descoperit o legătură între OSA și o scădere mai mare a puterii creierului pe o perioadă de cinci ani. S-a bazat pe teste de somn efectuate de 358 de persoane cu vârsta peste 65 de ani din Elveția. Funcția cognitivă și executivă globală, memoria verbală, limbajul și percepția spațială au fost toate evaluate.
S-a descoperit că OSA și în special, nivelurile scăzute de oxigen în timpul somnului din cauza OSA, au fost asociate cu o scădere mai mare a funcției cognitive, a vitezei de procesare, a funcției executive și a memoriei verbale. Ei au descoperit, de asemenea, că persoanele cu vârsta de 74 de ani și peste, dar și bărbații prezentau un risc mai mare de declin cognitiv legat de apneea în somn în cadrul unor teste cognitive specifice.
Testul Stroop, care măsoară viteza de procesare și funcția executivă, de exemplu, a relevat o scădere mai accentuată a cogniției la persoanelor cu vârsta de 74 de ani și peste în comparație cu participanții mai tineri. Fluența verbală a bărbaților a scăzut mai rapid decât a femeilor.
Un al treilea studiu a constatat că pacienții cu apnee obstructivă în somn mai severă, măsurată prin IAH și privarea nocturnă de oxigen, au avut mai multe șanse de a dezvolta cheaguri de sânge (tromboembolism venos), care pot duce la infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Descoperirile s-au bazat pe 7.355 de pacienți care au fost urmăriți mai mult de șase ani, dintre care 104 au dezvoltat cheaguri de sânge.
Profesorul Winfried Randerath de la Spitalul Bethanien al Universității din Köln, Germania „Aceste trei studii arată o asociere tulburătoare între apneea obstructivă în somn și boli grave care afectează supraviețuirea și calitatea vieții. Dovezile susțin influența apneei de somn pentru cancer, tromboembolism venos și sănătate mintală. Deși nu pot dovedi că OSA provoacă oricare dintre aceste probleme de sănătate, oamenii ar trebui să fie conștienți de aceste legături și ar trebui să încerce să facă schimbări în stilul de viață pentru a-și reduce riscul de apnee obstructivă în somn, cum ar fi menținerea unei greutăți sănătoase. Așteptăm cu nerăbdare cercetări suplimentare care ar putea ajuta la clarificarea dacă OSA poate fi responsabilă pentru unele dintre problemele de sănătate observate în aceste studii.”
Articol de Izabela Constantin
