O cercetare s-a concentrat asupra modului în care creierul detectează existența agenților patogeni și apoi activează reacții pentru a scăpa de ei. Astfel, după ingerarea alimentelor contaminate, creierul primește semnale care permit declanșarea unui mecanism reflex: vărsăturile.
Când ingerăm alimente contaminate cu o toxină bacteriană, creierul nostru o detectează și apoi declanșează o serie de răspunsuri defensive, cum ar fi vărsăturile. Este un reflex motor controlat în creier care permite eliminarea toxinei din tractul gastrointestinal. În plus, greața servește drept „semnal de învățare”, promovând o aversiune față de alimentele care au același gust sau arată la fel. Dar până acum, detaliile transmiterii semnalelor între intestin și creier au fost neclare.
O echipă de la Institutul Național de Științe Biologice din Beijing, China, a cartografiat această cale neuronală a răspunsurilor defensive ale organismului la șoareci. Deși rozătoarele nu pot vomita, simt greață după ce ingerează enterotoxina A (SEA) produsă de bacteriile Staphylococcus aureus (care provoacă boli de origine alimentară la oameni).
O cale neuronală complexă care duce la vărsături
„La șoarecii cărora li s-a administrat SEA am observat acțiuni neobișnuit de largi de deschidere a gurii față de șoarecii din grupul de control, care au primit apă sărată. În plus, în timpul acestor episoade, diafragma și mușchii abdominali ai șoarecilor tratați cu SEA se contractă simultan, un model observat la câini, atunci când vărsă. În timpul respirației normale, diafragma și mușchii abdominali ai animalelor se contractă alternativ. », au explicat autorii.
Echipa de cercetare a descoperit că la șoarecii bolnavi, SEA prezent în intestin a activat eliberarea de serotonină, un neurotransmițător care ne controlează starea de spirit și joacă un rol în comunicarea intestin-creier. Serotonina este eliberată de celulele enterocromafine din peretele lumenului intestinal și se leagă de receptorii de pe neuronii senzitivi vagali din intestin. Aceștia din urmă transmit semnale către neuronii Tac1+ din complexul vagal dorsal (DVC) din trunchiul cerebral, ceea ce induce comportamentul de vărsături sau greață. Într-adevăr, când cercetătorii au inactivat acești neuroni, șoarecii tratați cu SEA au prezentat mai puțină greață decât șoarecii a căror activitate neuronală nu a fost perturbată.
Dezvoltarea de medicamente anti-greață mai bune pentru pacienții cu chimioterapie
Deoarece administrarea de medicamente în timpul chimioterapiei cauzează și greață și vărsături, cercetătorii s-au concentrat pe calea neuronală activată. Când au injectat șoarecilor un medicament obișnuit pentru chimioterapie, doxorubicină, șoarecii au simțit și greață. Dar prin inactivarea neuronilor Tac1+DVC sau a sintezei serotoninei a celulelor intestinale, comportamentul de greață al animalelor a fost mult redus.
“Cu acest studiu, putem acum să înțelegem mai bine mecanismele moleculare și celulare ale stării de greață și a vărsăturilor, care ne vor ajuta să dezvoltăm medicamente mai bune”, a spus Peng Cao, neurobiolog la Institutul Național de Științe Biologice din Beijing.
“Harta detaliată rezultată în urma studiului ar putea să ne învețe mai multe atât despre toxiinfecțiile alimentare, cât și despre chimioterapie. Rezultatele sugerează că organismul produce răspunsuri defensive similare la ambele, deși ar fi necesare studii suplimentare asupra oamenilor pentru a determina relevanța rezultatelor pentru propria noastră biologie.” , au spus cercetătorii.
În cele din urmă, cercetarea ar putea conduce la medicamente anti-greață mai bune pentru persoanele care urmează sesiuni de chimioterapie, permițând medicamentelor prescrise să lupte împotriva cancerului cu mai puține efecte secundare.
“Aceste rezultate sugerează că toxiinfecțiile alimentare și chimioterapia recrutează module de circuite similare pentru a iniția răspunsuri defensive. Ele ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte medicamente mai bune împotriva stării de greață pentru pacienții supuși chimioterapiei.”, au concluzionat cercetătorii.
Articol de Cristina Zarioiu
